România a urcat câteva poziții în raportul dat publicității de organizația Reporteri Fără Frontiere, însă acest lucru nu se datorează îmbunătățirii peisajului media ci din cauza căderii altor țări în acest top, a declarat pentru G4Media.ro șeful biroului UE-Balcani, Pavol Szalai.
”Presiunile politice asupra presei și atacurile asupra jurnaliștilor s-au înăsprit, iar fondurile publice deturnate în media de către partidele politice rămân obscure, ceea ce explică scăderea indicatorului politic”, a mai declarat Pavol Szalai pentru G4media.
El a menționat cazurul Emilia Șercan, calificat drept ”emblematic al amenințărilor la adresa jurnaliștilor și al incapacității autorităților de a-i proteja” și cazul Alin Cristea, confruntat cu ”acuzații false de distribuire de pornografie infantilă”.
”Deși România este mai bine clasată, scorul său rămâne aproape același (+0,58/100 puncte). De fapt, România urcă din cauza căderii altor țări. Situația libertății presei nu s-a schimbat semnificativ.
În UE, România se situează în ultima treime – locul 22 din 27 de state – între Slovenia și Cipru, unde libertatea presei și jurnalismul de investigație se confruntă – ca și în România – cu probleme structurale și cu o piață relativ mică.
Cazul emblematic al amenințărilor la adresa jurnaliștilor și al incapacității autorităților de a-i proteja este hărțuirea Emiliei Sercan. Infracțiunile nu au fost încă rezolvate, ceea ce se reflectă în scăderea clasamentului de siguranță. În 2022, presa românească s-a confruntat și cu atacuri cibernetice.
Protecția surselor rămâne insuficientă, în timp ce serviciile secrete vor să-și extindă competențele, ceea ce are impact și asupra libertății presei, fapt reflectat de scăderea scorului juridic. Pe de altă parte, jurnalistul Alin Cristea și incisivul său ziar online DeBrăila au fost achitați de acuzații false de distribuire de pornografie infantilă.
Presiunile politice asupra presei și atacurile asupra jurnaliștilor s-au înăsprit, iar fondurile publice deturnate în media de către partidele politice rămân obscure, ceea ce explică scăderea indicatorului politic”, a declarat șeful Biroului UE-Balcani al RSF, Pavol Szalai, pentru G4Media.ro.
Indexul mondial al libertății presei 2023 – jurnalism amenințat de industria conținutului fals
Cea de-a 21-a ediție a Indexului mondial al libertății presei, întocmit anual de către Reporteri fără frontiere (RSF), pune în lumină aspecte majore și adesea radicale ale schimbări legate de transformări politice, sociale și tehnologice, se arată în raportul dat publicității miercuri dimineața, de Ziua Libertății Presei marcată în fiecare an pe data de 3 Mai.
Potrivit clasamentului mondial al libertății presei 2023 – care evaluează mediu pentru jurnalism în 180 de țări și teritorii și este publicat pe
Ziua mondială a libertății presei (3 mai) – situația este „foarte proastă” în 31 de țări, „rea” în 42, „problematică” în 55 și „bună” sau „destul de bună” în 52 de țări. În alte cuvinte, mediul pentru jurnalism este „rău” în șapte din zece țări, și satisfăcător în doar trei din zece.
Norvegia se află pe primul loc pentru al șaptelea an consecutiv. Dar – în mod neobișnuit – un stat non-nordic nordică se află pe locul al doilea, și anume Irlanda (în urcare cu 4 locuri, pe locul 2), înaintea Danemarcei (în coborâre cu un loc, pe locul 3). Țările de Jos (locul 6) a urcat 22 de locuri, recuperând astfel poziția pe care o avea în 2021, înainte de asasinarea reporterului criminalist Peter R. de Vries.
Există schimbări și în partea de jos a indexului. Ultimele trei locuri sunt ocupate exclusiv de țări asiatice: Vietnam (locul 178), care aproape a finalizat vânătoarea de reporteri și comentatori independenți; China (în scădere cu 4 pe locul 179), cel mai mare prizonier de jurnaliști din lume și unul dintre cei mai mari exportatori de conținut propagandistic; și, fără mare surpriză, Coreea de Nord (locul 180).
„Indexul mondial al libertății presei arată o volatilitate enormă a situațiilor, cu creșteri și scăderi majore și schimbări fără precedent, cum ar fi creșterea Braziliei cu 18 locuri și căderea Senegalului pe locul 31. Această instabilitate este rezultatul creșterii agresivității din partea autorităților din multe țări și a creșterii animozitate față de jurnaliști pe rețelele de socializare și în lumea fizică. Site-ul volatilitatea este, de asemenea, consecința creșterii industriei de conținut fals, care produce și distribuie dezinformare și oferă instrumente pentru fabricarea acesteia.”-Christophe Deloire, Secretar general al RSF
Efectele industriei de conținut fals
Indicele 2023 evidențiază efectele rapide pe care le are industria de conținut fals din ecosistemul digital.
În 118 țări (două treimi din cele 180 de state membre ale țări evaluate de Index), majoritatea respondenților la chestionarul Indexului au raportat că actorii politici din țările lor au fost deseori sau sistematic implicați în campanii masive de dezinformare sau de propagandă.
Diferența este fiind estompată între adevărat și fals, real și artificial, fapte și artificii, punând în pericol dreptul la informare. Capacitatea fără precedent de a manipula conținutului este folosită pentru a-i submina pe cei care întruchipează jurnalismul de calitate și să slăbească jurnalismul însuși.
Dezvoltarea remarcabilă a inteligenței artificiale face și mai mult ravagii în lumea mass-media, care fusese deja subminată de Web 2.0. Între timp, proprietarul Twitter, Elon Musk, promovează o abordare arbitrară, bazată pe plată, a informației la extrem, arătând că platformele sunt nisipuri mișcătoare pentru jurnalism.
Industria dezinformării diseminează conținuturi manipulatoare pe scară largă, după cum arată o investigație a consorțiului Forbidden Stories, un proiect cofondat de RSF. Iar acum, inteligența artificială digeră conținut și îl regurgitează în sub formă de sinteze care nu respectă principiile de rigoare și fiabilitate.
Cea de-a cincea versiune a Midjourney, un program de inteligență artificială care generează sinteze foarte imagini de înaltă definiție care generează imagini de înaltă definiție ca răspuns la cereri în limbaj natural, a fost a alimentat rețelele de socializare cu „fotografii” false din ce în ce mai plauzibile și nedetectabile, inclusiv unele destul de realiste în care Donald Trump este oprit de poliție.
Războiul de propagandă
Terenul a fost favorabil unei intensificări a propagandei din partea Rusiei (locul 164), care a mai coborât încă nouă locuri în Indexul 2023. În timp record, Moscova
a înființat un nou arsenal mediatic dedicat răspândirii mesajelor Kremlinului.
Kremlinul a luat măsuri de reprimare a mai tare ca niciodată ultimele instituții media rusești independente rămase, care au fost interzise, blocate și/sau declarate „agenți străini”. Crimele de război ale Rusiei în Ucraina (locul 79) au contribuit la obținerea de către această țară a unuia dintre cele mai slabe scoruri din Index pentru securitate.
Creșteri și scăderi
Statele Unite (locul 45) au coborât trei locuri. În chestionarul Indexului, SUA respondenți din SUA au avut o opinie negativă în ceea ce privește mediul pentru jurnaliști (în special pentru cadrul juridic la nivel local și violența generalizată), în ciuda declarațiilor lui Biden bunăvoința administrației Biden. Asasinarea a doi jurnaliști (Las Vegas Review Journal, Jeff German, în septembrie 2022, și Dylan Lyons, de la Spectrum News 13, în februarie 2023) au avut un impact negativ asupra clasamentului țării.
Brazilia (locul 92) a crescut 18 locuri ca urmare a plecării lui Jair Bolsonaro, al cărui mandat prezidențial a fost marcat de o ostilitate extremă față de jurnaliști, și de alegerea lui Lula da Silva,
anunțând o îmbunătățire. În Asia, schimbările de guverne au îmbunătățit, de asemenea, clasamentul mediul pentru mass-media și au reprezentat creșteri atât de semnificative ale indicelui
precum cea a Australiei (cu 12 în plus, pe locul 27) și a Malaeziei (cu 40, pe locul 73).
Situația a trecut de la „problematică” la „foarte proastă” în alte trei țări: Tadjikistan (în scădere cu 1, pe locul 153), India (în scădere cu 11, pe locul 161) și Turcia (în scădere cu 16, pe locul 165). În
India, preluările de media de către oligarhi apropiați de premierul Modi au pus în pericol pluralismul, în timp ce administrația Erdogan din Turcia și-a intensificat acțiunile de persecutarea jurnaliștilor în perioada premergătoare alegerilor programate pentru 14 mai.
În Iran (locul 177), reprimarea în forță a protestelor declanșate de tinerii din studentă Mahsa Amini, moartă în custodia poliției, a determinat „contextul social” al țării.
Europa, în special Uniunea Europeană, este regiunea din lume în care este cel mai ușor pentru jurnaliști să lucreze, dar situația este eterogenă chiar și acolo. Germania (locul 21), unde un număr record de cazuri de violență împotriva jurnaliștilor și arestări au fost înregistrate, a coborât cinci locuri. Polonia (locul 57), unde anul 2022 a fost relativ calm din punctul de vedere al libertății presei, a urcat nouă locuri, în timp ce Franța (24) a urcat două.
Grecia (locul 107), unde jurnaliștii au fost spionați de serviciile de informații serviciile de informații și de programe de spionaj puternice, continuă să aibă cea mai slabă clasare din UE. Site-ul
scorul regional Europa-Asia Centrală este, de asemenea, puternic influențat de scorul slab al Asiei Centrale rezultate slabe ale Asiei Centrale.
Mai multe dintre țările sale – Kârgâzstan (cu 50 de puncte mai puțin, pe locul 122), Kazahstan (cu 12 la 134) și Uzbekistan (în scădere cu 4 la 137) – au scăzut din cauza creșterilor de numărului de atacuri împotriva presei. În cele din urmă, Turkmenistanul (locul 176), unde cenzura și supravegherea au fost intensificate din nou după ce Serdar Berdimuhamedow, fiul președintelui demisionar, a fost ales președinte în martie 2022, se află în continuare printre ultimele cinci țări din Index.
Citește și: Arpad Paszkany a scos la vânzare conacul din Chidea cu 1.6 milioane euro
