Sub o aparentă deschidere către zona de cercetare inovare și dezvoltare din domeniul sănătății, cu accent prioritar pe afecțiunile cronice, actualul ministru de resort, Alexandru Rafila a rupt gura târgului prin anunțarea la mijlocul acestei luni a unui proiect de amploare în România: hubul de inovare și cercetare în domeniul medical. Noul proiect al ministrului Rafila, ca și planul de cancer inițiat de el și echipa sa, pare a fi lansat în beneficiul întregului sistem public de sănătate din țară. În realitate, el este făcut cu scopul de a atrage simpatii în rândul marilor companii farmaceutice prezente în România, renumita BIG PHARMA, la conducerea cărora se află în prezent unii dintre apropiații și oamenii de încredere ai actualului ministru al sănătății, dezvăluie publicația anchetespeciale.ro.
În a doua perioadă a lunii trecute, conducerea Ministerului Sănătății în frunte cu ministrul de resort Alexandru Rafila, a lansat fără mare tam tam ,proiectul național Hub de Inovație în sănătate, proiect „care își propune să devină un element central în cadrul unui sistem de sănătate modern, în concordanță cu prioritățile strategice din cadrul Strategiei Naționale în Sănătate 2023-2030 – „Pentru sănătate, împreună”.
La rubrica de Noutăți afișată pe site-ul ministerului Sănătății nu există nicio informație despre acest program modern lansat de Rafila și camarila lui politică, așa cum există, de pildă, la rubrica dedicată de pe website-ul principalului său partener, ONG-ul american LAWG.
Înițiatorii acestui proiect pilot pentru România, alături de Ministerul Sănătății, sunt Alianța Universitară G6 UMF – formată din cele 6 Universități de Medicină și Farmacie tradiționale din România – n.r) și, atenție, LAWG – Local American Working Grup.
Cea din urmă este o entitate de tip ONG – organizație nonguvernamentală, înființată în urmă cu peste 12 ani de zile de către companiile farmaceutice americane prezente în România, lideri în domeniul cercetării și biotehnologiei, companii care își dedică activitatea descoperirii de noi medicamente inovative. Cel puțin așa s-au prezentat până la acest moment, al lansării Hub-ului, în luna iunie a anului 2023. Pe de altă parte, LAWG își propune să promoveze inovația în sănătate, inclusiv cercetarea medicală și tratamentele de ultimă generație, care oferă pacienților o speranță de viață crescută, o viață mai sănătoasă și mai productivă.
Mai mult decât atât, LAWG realizează acțiuni de advocacy pentru dezvoltarea politicilor publice în sprijinul unui sistem de sănătate eficient, centrat pe pacient și cu acces la terapii inovatoare, care produc progrese pentru pacienți în prezent și oferă speranță prin tratamentele de ultimă generație aflate în dezvoltare.
Conducerea acestei organizații non profit este alcătuită, bineînțeles, din executivii unora dintre cele mai importante companii farmaceutice din lume, mari producători și distribuitori ai medicamentelor oncologice în țara noastră și nu numai.
Cei 3 mușchetari din LAWG
Primul pe listă, în calitate de președinte al LAWG, este șeful Astra Zeneca, Radu Gabriel Rășinar, (cel) care conduce o companie care se descrie ca având o ambiție îndrăzneață în a oferi leacuri în orice formă de cancer. „Canalul nostru larg de medicamente de ultimă generație, împreună cu accentul pe excelența în execuție, vizează extinderea opțiunilor de tratament și îmbunătățirea rezultatelor pentru pacienții cu tumori solide și cancere hematologice”, apare în descrierea pe care compania o oferă publicului larg pe propriul website.
Fiindcă în raportul anual pe anul 2022 pe care compania cu active integral olandeze l-a făcut public pentru toată lumea care are curiozități medicale nu apare nimic legat ce cercetare și dezvoltare, l-am întrebat pe șeful departamentului de relații cu presa la nivel mondial al Astra Zeneca, Jacob Lund dacă în Europa, în special la noi în țară, există un buget dedicat pentru astfel de provocări inovatoare, cum pare să pretindă, în mod cu totul eronat, Hub-ul lansat recent de ministrul Rafila. Până acum, niciun răspuns. Aceeași lipsă de reacție am avut-o și de la Tim Foley, vicepreședinte al departamentului de relații cu mass media al gigantului farma britanic Glaxo Smith Klein.
Arădeanul de 54 de ani, Radu Gabriel Rășinar are un mandat stabilit de AstraZeneca Continent BV cu sediul în Olanda, să administreze afacerile cu medicamente până în luna octombrie a lui 2024. Deși, curios lucru, e faptul că firma pe care acesta o conduce și administrează în România, AstraZeneca Pharma SRL are ca activitate principală declarată ceva ce nu are nicio legătură cu industria farma sau cu sănătatea oamenilor, fiind menționate servicii de reprezentare media, compania din Olanda cu afaceri în România și-a declarat o cifră de afaceri pe 2021 de peste 21,3 mil de euro, cu nici 200 de angajați, potrivit datelor obținute de la Registrul Comerțului. Și asta cu doar unsprezece activități principale și secundare ale firmei care, oricum ai da-o, nu au nicio legătură cu medicina sau cu realitatea.
Mai interesant de atât este faptul că actualul șef al AstraZeneca Pharma SRL, Radu Gabriel Rășinar, de altfel foarte apropiat de ministrul Sănătății, pesedistul Alexandru Rafila, spun sursele noastre, a adus în anul 2017, pentru un procent minoritar de nici 7% un aport de capital de aproximativ 200 de mii de euro în cunoscuta firmă a milionarului de 79 de ani Cristian Tânțăreanu, Pardisul Verde Development SRL, cu sediul în Corbeanca. Alături de Rășinar, acționar minoritar și el se mai află și cunoscutul om de business, bucureșteanul de 52 de ani Dragoș Petrescu, proprietarul lanțului de restaurante City Grill și Hanul Berarilor, dar și al renumitului restaurant cu lăutari Carul cu Bere, de pe strada Lipscani din capitală.
În plus, cei doi oficiali români, demnitarul Rafila de la ministerul Sănătății și șeful AstraZeneca, Radu Gabriel Rășinar sunt și colegi în cunoscutul Institut Aspen în care are participații și ALTEX România, afacerea de tip retail a lui Dan Ostahie.
1 de 5
Al doilea mușchetar de la LAWG
Vicepreședinte al ONG-ului american LAWG, principal partener de-a lui Rafila în acest Hub de inovație în sănătate este germanul de 41 de ani Frank Loeffler, care administrează și conduce în România afacerile unui alt mare producător de medicamente oncologice, Roche România SRL, unde elvețienii de la Roche Finanz AG dețin sută la sută din procente, având calitatea de asociat unic. Împreună cu Loeffler, americanul cu zece ani mai mare David Jordan Joshua, alături de elvețianul de 47 de ani Juan Jose Cortizo și alți doi expați, italianul de 36 de ani Francesco Giugno și germanul de 55 de ani Oliver Bleck, fac de ani buni comerț cu ridicata al produselor farmaceutice la noi în țară ajungând la o cifră de afaceri pe anul 2021 de peste 237 mil de euro, cu doar 200 de angajați. Potrivit datelor obținute prin intermediul colegilor de la OCCRP, Roche Finanz AG, înființată în 1971 în Basel, este deținută de Roche Finance LTD și Roche Finance SA, o rețea globală controlată de canadienii de la Sapac Corporation LTD și elvețienii de la Roche Pharmholding.
Ultimul mușchetar din conducerea LAWG
Slovaca în vârstă de 50 de ani Adriana Stara ocupă la acest ONG finanțat masiv de americani funcția de secretar general, însă la compania ABBVIE România SRL, un alt colos farmaceutic din BIG PHARMA deținut în proporție de sută la sută de offshore-ul olandez ABBVIE Central Finance BV este șeful suprem și administrator al companiei, alături de americanul de 57 de ani Kevin Keith Buckbee și românca de 35 de ani Andreea Iuliana Marinescu. Firma din România a raportat pe anul financiar 2021 o cifră de afaceri de aproximativ 16 mil de euro, cu nici 130 de angajați.
Sunt programele guvernamentale de sănătate (din România) o rampă de lansare pentru noi medicamente? Ce fac australienii la ei în țară.
Programul Global Innovation Linkages al Guvernului australian oferă finanțare pentru a ajuta companii și cercetătorii australieni să colaboreze cu parteneri globali din economii prioritare în cadrul unor proiecte de cercetare și dezvoltare de vârf, orientate strategic. Acesta are drept scop principal încurajarea australienii să valorifice expertiza antreprenorială găsită în locații cheie din străinătate, cu o finanțare de până la 1 milion de dolari pentru fiecare proiect de inovare, oferită pe o perioadă de maximum patru ani.
Scopul sistemului de burse pentru dezvoltarea carierei (CDF) este de a dezvolta în continuare cercetătorii australieni din domeniul sănătății și al medicinei aflați la începutul sau la mijlocul carierei. Acesta are ca scop să le permită cercetătorilor să:
– se afirme ca cercetători independenți și autodirecționați
– să extindă capacitatea de cercetare biomedicală, clinică, de sănătate publică și de furnizare a serviciilor de sănătate, precum și de elaborare a politicilor bazate pe dovezi în sistemul de sănătate australian;
– încurajeze transpunerea în practică a rezultatelor cercetării
– facă legătura între cercetare și industrie.
Aceste burse sprijină cercetătorii să petreacă unul sau doi ani din timpul de cercetare acordat în cadrul unui stagiu în industrie (în Australia sau în străinătate), urmat de proporția reziduală la o instituție de cercetare din Australia. În prezent, guvernul de coaliție din Australia investește într-un sistem de sănătate mai puternic, ca parte a planului pentru un viitor mai puternic, prin intermediul unei sume record de 132 de miliarde de dolari până la finalul acestui an, care va crește la 140 de miliarde de dolari în 2025-26, cu un angajament total de 537 de miliarde de dolari în următorii patru ani.
Această finanțare record va asigura accesul australienilor la asistență medicală îmbunătățită, când și unde au nevoie, ajutându-i să ducă o viață mai sănătoasă.
Planul național de sănătate pe termen lung al Australiei, înseamnă acest gen de investițiii în sănătatea populației:
-creștere de 7,3 miliarde de dolari a finanțării sistemul public de sănătate
-creștere de 9,8 miliarde de dolari a finanțării pentru spitale
-creștere de 10,1 miliarde de dolari a finanțării pentru îngrijirea vârstnicilor
