Dezamăgire și preocupare. Municipalitatea  a declarat război naturii de pe râul Someș 

Clujenii sunt puși iar în fața unor măsuri care afectează profund natura, de data aceasta de pe lângă Someș. Nu este de ajuns că s-a declarat război arborilor, iar betoanele au devenit predominante peste tot. Acum s-a început și tăierea copacilor de pe lângă malul Someș. 

Text: Mai mulți clujeni au atras atenția că autoritățile au început să defrișeze copaci de-a lungul Someșului, iar copacii sunt îndepărtați în masă, fără judecată. Mai mult, micile insulițe de pe Someș, care adaugă un plus valoare zonei, devin purtătorii de copaci tăiați, imaginea devenind una grotescă. 

Ecosistemul local este amenințat, din nou, de către oamenii „verzi” ai lui Emil Boc. În ciuda anunțurilor publice și a promovării așa-numitului „culoar verde-albastru” al râului, clujenii cer ca defrișările să fie oprite și să se vină cu o alternativă.  Tăierea în masă a copacilor nu ar trebui să fie singura soluție atunci când apar bariere naturale în calea apei. Aceste insule pot și ar trebui să fie conservate, cu piste și căi de acces în apropiere, fără a compromite habitatele naturale care găzduiesc biodiversitatea din zonă.

Cele mai pitorești regiuni de-a lungul râului Someș din oraș sunt deseori cele mai puțin vizitate

E ironic că aceste oaze de natură urbană trebuie să fie scoase în evidență tocmai pentru a contracara impulsul expansiunii imobiliare în zona industrială, care riscă să distrugă aceste comori ale naturii. Protejarea și îmbunătățirea râului Someș reprezintă o nucă prea tare pentru Emil Boc și gașca lui, având în vedere că proiectul de reabilitare lasă de dorit și nici nu s-a terminat încă. 

Este dureros cum clujenii sunt martorii unor schimbări destul de radicale în ceea ce privește malurile Someșului: de la copacii înverziți și atrăgători pentru drumeții, acum s-au transformat în terenuri pustii, unde betonul predomină, iar ici și colo se pot observa câțiva copaci „proaspăt” instalați, uscați și vai de mama lor. 

 În contextul unei urbanizări rapide ce tinde să ignore elementele naturale, echipa administrativă în frunte cu primarul Emil Boc a lansat un plan de reamenajare a malurile Someș care, din nefericire, prioritizează betonul în locul spațiilor verzi.

Mergând la fața locului, am observat că lucrurile nu s-au schimbat foarte mult, existând încă și acum copaci care sunt la pământ, doborâți după prima ploaie, dar și locuri unde, în locul acelui verde frumos a apărut doar pământ. Să nu vorbim de betoanele, așa-zisele locuri unde clujenii se pot așeza jos și admiră râul. O dezamăgire de zile mari. 

Jurnaliștii de la Gazeta de Cluj au observat că cei care s-au ocupat de marele proiect de 123 de milioane de lei au uitat să ia cu ei unele materiale care, din păcate, au fost lăsate pe la colțuri sau aruncate după pofta inimii. Câțiva clujeni se plimbau oarecum cu teamă, nu cu plăcere, prin acele locuri. De asemenea, pe malurile someșului au existat zone ieșite parcă din junglă, în condițiile în care iarba nu a fost tăiată nici acum, dar ce mai contează. Vara a trecut, iar toamna se numără bobocii, vorba aia. Ce interes ar mai exista acum să se tundă iarba care a ajuns să măsoare și 2 metri în unele locuri. Una peste alta, la tăiat iarbă la câini au fost buni cei care și-au luat angajamentul de a aduce o schimbare când vine vorba de malurile Someșului. Și schimbare chiar a venit: nimeni nu mai recunoaște ce a fost înainte și cum va arăta la final. Oare să fie dat afară și acest constructor? Decizii, decizii. 

În urmă cu trei ani s-a pus în aplicare finanțarea pentru proiectul „Revitalizarea culoarului de mobilitate neautorizată aferent Someșului, modernizarea și extinderea infrastructurii pietonale și ciclistice pe malurile râului, zona 1 – Lunca Someșului Mic”. Acesta trebuie să fie finalizat la începutul lunii mai anul acesta, dar termenul limită s-a depășit. Să nu uităm că bugetul alocat proiectului a fost de 123 de milioane de lei. 

Intervenția a vizat un teritoriu de aproximativ 146.500 metri pătrați care cuprinde sectoarele urbanizate ale Someș, căzând sub influența străzilor Paul Ioan, 1 Decembrie 1918, Plopilor, Gavril Muzicescu, Sigismund Toduță, Splaiul Independenței, Mamaia, Dragalina, Parcul Rozelor și Iuliu Hatieganu. Scopul principal al proiectului este de a îmbunătăți condițiile pentru transportul nemotorizat, cu intenția de a minimiza călătoriile cu mașini private și a susține utilizarea transportului public, reducând astfel emisiile de CO2 generate de transport.

Comunitatea clujeană a protestat cât a putut, față de remodelarea malurilor Someșului, unde betonul a devenit predominant, din păcate. Este esențial să se ajungă la un echilibru între dezvoltarea urbană și conservarea mediului, astfel încât râul Someș să continue să fie o sursă de satisfacție și inspirație pentru locuitorii din Cluj-Napoca și pentru generațiile care vin după ei.

Să lăsăm betonul pentru alte locuri, Emile! 

În urmă cu ceva timp, Gazeta de Cluj a făcut o cerere Primăriei Cluj-Napoca pentru a vedea cât spațiu verde există în orașul de cinci stele. Potrivit răspunsului, orașul administrat de Emil Boc dispune de 28.64 metri pătrați de spațiu verde pentru fiecare locuitor, înregistrând o creștere remarcabilă de 3.24 metri pătrați pe cap de locuitor în ultimii doi ani. Această îmbunătățire a ariei de spațiu verde a devenit o caracteristică substanțială a comunității noastre.

Pentru a înțelege mai bine, să ne concentrăm asupra suprafeței de spațiu verde din fiecare cartier:

• Zona Centrală – oferă o cantitate generoasă de 354.965,26 metri pătrați de spațiu verde.
• Cartierul Gheorgheni-Andrei Mureșanu – dispune de 369.963,48 metri pătrați de spațiu verde.
• Cartierul Mărăști-Între Lacuri-Someșeni-Bulgaria – mândrește cu o suprafață vastă de 385.922,82 metri pătrați de spațiu verde.
• Cartierul Grigorescu-Dâmbu Rotund – prezintă 140.605,00 metri pătrați de spațiu verde.
• Cartierul Mănăștur-Plopilor – include 335.921,00 metri pătrați de spațiu verde.
• Cartierul Zorilor – găzduiește 68.336,97 metri pătrați de spațiu verde.

De altfel, primăria ne-a amintit că orașul deține mai multe parcuri și zone verzi ( încă ferite de betonul care urmează să vină), cum ar fi  Parcul Central Simion Bărnuțiu, Zona Verde Cetățuie, Baza Sportivă Gheorgheni, Baza Sportivă „La terenuri”, Parcul Iuliu Prodan, Parcul Aurel Vlaicu, Parcul Tineretului – Pădurea Clujenilor și Parcul Între Lacuri.