Gheorghe Șurubaru, city-managerul Primăriei Cluj-Napoca i-a mințit pe clujeni și pe consilierii locali când a declarat că proiectul de realizare a unei rampe de deșeuri cu aport voluntar are toate avizele și studiile de fezabilitate realizate de Direcția de Sănătate Publică Cluj. Chiar dacă legea nu permite acest lucru, Primăria Cluj-Napoca vrea să construiască o rampă la câteva zeci de metri de comunitatea din zona Pata Rât.
Gheorghe Șurubaru, city-managerul municipiului Cluj-Napoca a mințit atunci când a declarat în cadrul unei ședințe de consiliu local că un proiect de realizare a unei rampe de deșeuri care s-ar putea construi în zona Pata Rât are avizul și un studiu de fezabilitate realizat de Direcția de Sănătate Publică Cluj. Chestionați de reporterii Gazeta de Cluj în legătură cu studiul de fezabilitate realizat, reprezentanții DSP Cluj au transmis următorul răspuns.
”DSP Cluj a eliberat la solicitarea Municipiului Cluj-Napoca, două Notificări de Asistenţă de Specialitate de Sănătate Publică a Conformităţii pentru proiectul Elaborare studiu de fezabilitate şi proiect tehnic pentru autorizarea executării lucrărilor de construire centru pentru colectare a deșeurilor prin aport voluntar, nr.1829/576 din 29.05.2023, respectiv Elaborare SF şi DTAC pentru centru integrat de colectare separată prin aport voluntar destinat aglomerării urbane Cluj-Napoca, racorduri şi branşamente la utilităţi, nr.4122/1247 din 17.01.2012, amplasat în Cluj-Napoca, str. Platanilor, fn. Menţionăm că Notificarea de Asistenţă de Specialitate de Sănătate Publică a Conformităţii este eliberată în conformitate cu Ord. MS103012009, art.3, alin.4 şi art. 18, în scop informativ exclusiv pe baza documentelor depuse de către beneficiar. Pentru faza DTAC, eliberarea notificării a fost condiţionată de depunerea unui studiu de impact asupra stării de sănătate în relaţie cu obiectivul (Ord.119/2014 modificat şi completat, cap. 1, art.11), prin care s-au stabilit condiţiile obligatorii pentru ca acesta să poată, fi amplasat/funcţiona pe amplasamentul propus. Studiul de impact asupra stării de sănătate va putea fi consultat pe site-ul Direcţiei de Sănătate Publică Cluj accesând următorul link: http://www.dspcluj.ro/HTML/studiiimpact/studii.html. (link-ul nu este funcțional, n.red.). Pentru consultarea altor documente elaborate de alte instituţii, respectiv studiul de fezabilitate, vă rugăm să vă adresaţi instituţiilor abilitate în acest sens, Direcţiile de Sănătate Publice neavând competenţa pentru realizarea de studii de fezabilitate”, arată răspunsul DSP Cluj.
Pe site-ul DSP Cluj nu există niciun studiu de impact referitor la construirea rampei de deșeuri în zona respectivă.
Contactat pentru un punct de vedere, Gheorghe Șurubaru a declarat că, de fapt, ”avem studiu de fezabilitate întocmit și aprobat în consiliul local. Există studiu de impact asupra sănătății populației prin implementarea acestui proiect, solicitat de proiectant și trimis DSP pentru emiterea avizului. Dacă doriți detalii vă rog să faceți o solicitare în baza legii 544 și vă răspundem în termen”, a declarat Șurubaru.
Proiectul plin de nereguli
Neregulile vizavi de acest proiect au fost semnalate de consilierii locali din opoziție, chiar dacă oamenii abia au reușit să studieze documentația.
Diana Cristian, consiliera USR, a atras atenția asupra timpului scurt în care au avut posibilitatea să studieze documentație, dar și asupra faptului că această rampă este proiectată să se construiască chiar lângă oamenii care locuiesc la Pata Rât. Iar legea prevede că acest lucr nu poate fi făcut. De asemenea, ea atras atenția și asupra neclarităților financiare din documentație.
”Ne puneți să votăm un proiect care ar fi putut fi pus în dezbatere publică acum o lună ca să fim informați. Cum s-au obținut avizele dacă nu se păstrează distanța față de zona locuită de la Pata Rât. Sunt neclarități referitoare la calcule. Ce înseamnă 300.000 lei pentru readucerea terenului la starea inițială. Costurile pentru asfalt și ciment nu par reale!”, a declarat ea.
Gheorghe Șurubaru a reușit să ofere câteva răspunsuri incomplete care, de fapt, au adânci și mai mult proiectul în zona nebuloasă reclamată de consilieri.
El a susținut că avizul referitor la apropierea rampei de comunitatea care locuiește în zonă a fost dat de DSP Cluj și că prețurile par mari deoarece este prevăzut un ”un sistem dintr-un beton special, mai complex și probabil de asta prețurile sunt mai mari”, a susținut Șurubaru.
Anca Ciubancan, consiliera PSD, a fost extrem de vocală și a cerut retragerea proiectului pentru ca el să poată fi votat la o dată ulterioară Însă, acest lucru nu a fost posibil pentru că termenul limită pentru depunerea lui este 20 noiembrie 2023.
”Vă solicit să retrageți proiectul pentru că noi, consilierii, abia am avut 24 de ore pentru studierea documentației. Nu există niciun deviz justificativ la acest studiu. Este doar o înșiruire de puncte, fără un deviz cantitativ specific. E vorba de 6 milioane de euro! Firma care a câștigat realizarea acestei documentații în vara acestui an trebuia să prezinte un deviz estimativ, dacă nu chiar comparativ, a costurilor din acest proiect. Am avut 5 luni la dispoziție, timp în care puteam fi consultați, de ce nu s-a întâmplat acest lucru?!
Unde este devizul estimativ al acestui proiect? De unde am ajuns la 6 milioane de euro pentru acest proiect?!”, a declarat ea.
La fel, Șurubaru a încercat să creioneze câteva răspunsuri.
”Devizul face parte din proiect. Dar nu este aici, ci va fi în proiectul tehnic. În acest proiect există un tabel unde sunt trecute câte containere sunt, etc. Acest centru va fi dat în operare unui operator autorizat care se va ocupa de administrarea lui”, a explicat city-managerul Gheorghe Șurubaru.
Emil Boc, unul dintre ctitorii gunoaielor din Cluj-Napoca
”În sfârșit vom intra și noi în rând cu lumea și vom avea posibilitatea să avem ca în Uniunea europeană, în orice oraș modern și civilizat, toată infrastructura necesară pentru colectarea selectivă la noi acasă. Acest centru de colectare selectivă cu aport voluntar nu vizează deșeurile menajere! Vom avea posibilitatea să adunăm deșeurile problematice, cum ar fi cele din construcții. Clujenii vor fi în stare să poată aduce deșeurile din construcții în cantități nelimitate pentru a fi procesate. Deșeurile din spații verzi vor avea un tocător special pentru prelucrarea acestora. Sunt colectate mobilier, alte deșeuri de mari dimensiuni într-un cadru structural Nu va poluare deloc, deșeurile din construcții vor fi procesate ecologic, respectând toate reglementările europene în materie. Avem bani europeni și avizul de mediu. Vom selecta un operator care să operaționalizeze centrul”, a declarat Emil Boc care, în final, i-a mulțumit lui Gheorghe Șurubaru pentru implicarea pe care a avut-o în acest proiect.
”Vă țin pumnii!”
Szakacs Istvan, reprezentantul grupului de Facebook Clujul Civic, o platformă civică unde sunt discutate proiectele administrației locale, a tras și el un semnal de alarmă asupra neregulilor din acest proiect.
”Dumneavoastră aprobați azi un proiect care evocă legea care prevede o distanță minimă de 200 m de zone locuite. Ei bine, la 50m de amplasament stau în acest moment peste 70 de ființe umane, de vreo 10-15 ani așa. Nu că nu îi veți putea deporta și pe ăștia. Dar dumneavoastră aprobați azi un proiect pe baza unui raport care pretinde negru pe alb că acolo nu stă nimeni. Și care e fals. Vă țin pumnii.
Dumneavoastră aprobați azi un proiect bazat pe un timeline care începe în august 2023. Nu aveți niciun timeline update-at la documentație. Suntem în noiembrie. Dumneavoastră aprobați azi un proiect cu un timeline fie invalid, fie inexistent. Vă țin pumnii.
Dumneavoastră aprobați azi un proiect care prevede 100 de transporturi de deșeuri la rampă pe an. Asta înseamnă un transport odată la 3 zile. Serios? La mărimea Clujului? Poate una pe zi pe cartier?? Dumneavoastră aprobați azi un proiect pe puțin spus nefezabil. Vă țin pumnii.
Dumneavoastră aprobați azi un proiect care cheltuire 5.117.000 RON pe 5401 mp arie carosabilă betonată, trotuare, și împrejmuiri. Având în vedere că prețul unui metru pătrat de beton e între 100 și 200 RON/ mp, dumneavoastră aprobați azi un proiect cu această cheltuială grosolan supraevaluată, și anume de aproximativ de 15-20 ori. Vă țin pumnii!”.
