Asociația Composesorală Cisla era cât pe ce să dea o țeapă de peste 650.000 de lei statului român pentru că Garda Forestieră, Tribunalul Cluj și Ministerul Apelor și Pădurilor nu au fost în stare să solicite un titlu de proprietate asupra unui teren pe care asociația a susținut că îl deține în aria protejată a rețelei Natura 2000. Abia după ce magistrații clujeni au emis o decizie definitivă în favoarea asociației privind acordarea sumei de bani, Garda Forestieră Cluj a descoperit că terenul se află în proprietatea altei entități și a încercat să-și repare greșeala.
Asociația Composesorală Cisla a solicitat, la data de 2 martie 2017, Gărzii Forestiere Cluj avizarea la plată și întocmirea decontului pentru suma de 657.513,16 lei, reprezentând contravaloarea materialului lemnos pe care nu l-a putut exploata, deoarece terenul forestier pe care spunea îl deține este cuprins în aria protejată a rețelei Natura 2000. Garda Forestieră Cluj a refuzat să acorde Asociației sumele de bani solicitate. Astfel, s-a ajuns în instanță.
Cum s-a apărat Garda Forestieră Cluj
În timp ce Asociația Composesorală Cisla susținea că a fost prejudiciată pentru că nu i-au fost acordați banii solicitați, Garda Forestieră Cluj nici măcar nu s-a obosit să verifice dacă terenul forestier de la care au început neînțelegerile aparține în realitate asociației.
Garda Forestieră Cluj și-a motivat refuzul de a acorda banii pretinși prin faptul că nu există temei legal pentru a acorda compensații de acest fel pentru persoanele juridice. De asemenea, instituția condusă de Istrate Ștețco a arătat că sumele pretinse nu sunt certe, calculele fiind făcute în mod eronat de către ocolul silvic.
Pentru că Ministerul Apelor și Pădurilor și Garda Forestieră Cluj au dat dovadă de un dezinteres acut prin modul în care s-au apărat în instanță, nici măcar magistrații de la Tribunalul Cluj nu și-au pus problema dacă terenul este deținut în mod cert de către asociație.
Instanța a stabilit definitiv, în 2018, că asociația merită ajutorul de stat de peste 650.000 de lei
În septembrie 2017, magistrații de la Tribunalul Cluj au admis cererea de chemare în judecată formulată de Asociația Composesorală Cisla, prin care a solicitat obligarea Gărzii Forestiere Cluj și a Ministerului Apelor și Pădurilor la plata sumei de 657.513,16 lei reprezentând compensații convenite pentru anul 2016, precum și la plata dobânzii aferente acestei sume începând cu data de 03 martie 2017. Asociația a motivat la acea vreme în instanță că deține un teren forestier în suprafață de 3023,79 ha, dobândit în baza legilor pentru pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, din care suprafața de 1129,40 ha este cuprinsă în aria protejată a reţelei Natura 2000.
Sentința a rămas definitivă în februarie 2018, însă după câteva luni, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Maramureș a transmis Gărzii Forestiere Cluj că Asociația Composesorală Cisla nu figurează în evidențele deținute ca titular a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale asupra vreunui imobil având categoria de folosință pădure, situate în raza de activitate a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Maramureș.
Astfel, Asociația a beneficiat de sume considerabile primite cu titlu de compensație (ajutoare de stat), deși aceasta nu are în patrimoniu niciun drept de proprietate asupra vreunei suprafețe de teren având categoria de folosință pădure. Mai mult, potrivit răspunsurilor furnizate de OCPI Maramureș, proprietarul din acte al terenurile pentru care Asociația Composesoratului Cisla a primit ajutorul de stat de peste 650.000 de lei este Composesoratul Cisla Borșa.
După ce a pierdut cu dreptatea (pe care nu s-a chinuit să o verifice) în mână, Ministerul a cerut revizuirea sentinței
La scurt timp după ce s-a descoperit mârșăvia, Ministerul Apelor și Pădurilor a dat în judecată Asociația Composesoratului Cisla, solicitând magistraților de la Tribunalul Cluj să revizuiască sentința pronunțată în anul 2017, rămasă definitivă în anul 2018.
În motivarea acțiunii, Ministerul Apelor și Pădurilor a arătat că pentru soluționarea cauzei civile, Tribunalul Cluj nu a analizat titlul de proprietate al Asociației Composesoratului Cisla asupra terenului împădurit pentru care au fost solicitate și, ulterior, acordate despăgubirile.
„Înscrisul nou reprezentat de adresele emise de OCPI Maramureș nr.6419/04.09.2018, respectiv nr.9062/04.09.2018 dovedesc fără putință de tăgadă faptul negativ al calității de „neproprietar” al Asociației Composesoratului ”Cisla” asupra unei suprafețe de teren având categoria de folosință pădure. Titlul de proprietate nr. 20003/02.11.2006 este emis pe numele altei persoane juridice, respectiv pe numele Composesoratului Cisla Borșa, persoană juridică distinctă de Asociația Composesoratului ”Cisla”, cea care a beneficiat în mod nejustificat și nelegitim de ajutoarele de stat acordate prin hotărârea a cărei revizuire o solicităm.”, a arătat Ministerul Apelor și Pădurilor în instanță.
Inițial, nici măcar Tribunalul Cluj nu s-a întrebat a cui este pădurea
În urma cererii de revizuire, instanța a arătat că pentru pronunțarea sentinței din 2017, magistrații de la Tribunalul Cluj au analizat numai refuzul nejustificat al Gărzii Forestiere Cluj de a soluționa cererea formulată de Asociația Composesorală Cisla.
„Tribunalul Cluj nu a analizat titlul de proprietate al reclamantei Asociația Composesoratului „Cisla” asupra terenului cu vegetație forestieră pentru care au fost solicitate despăgubirile bănești, judecata cauzei rezumându-se în continuare la analiza succesiunii actelor normative care reglementau materia dedusă judecății, precum și la analiza ”refuzului nejustificat” al pârâților (Garda Forestieră Cluj, respectiv, Ministerul Apelor și Pădurilor) de a rezolva cererea de acordare a despăgubirilor.”, au motivat magistrații de la Tribunalul Cluj.
Titlul de proprietate fluturat de asociație în instanță, declarat nul
Mai mult, instanța a arătat că Asociația Composesorală Cisla nu figurează în evidențele deținute ca titular a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale asupra vreunui imobil având categoria de folosință pădure, situate în raza de activitate a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Maramureș, respectiv s-a constatat pe cale judecătorească nulitatea titlului de proprietate invocat de către reclamantă în susţinerea cererii pentru acordarea compensaţiilor.
La începutul anului trecut, Asociația Composesorală Borșa a câștigat definitiv un proces deschis împotriva Asociației Composesorale Borșa, în urma căreia s-a constatat nulitatea absolută a unui titlu de proprietate emis de Comisia județeană Maramureș pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, precum și a statutului Asociației Composesoratului Cisla. Titlul de proprietate, în cazul căruia s-a constatat nulitatea absolută, a fost emis pe numele altei persoane juridice, respectiv pe numele Composesoratului Cisla Borșa, persoană juridică distinctă de Asociația Composesorală Cisla.
În cele din urmă, magistrații de la Tribunalul Cluj au admis, la data de 25 ianuarie 2024, cererea de revizuire formulată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în contradictoriu cu Asociația Composesorală Cisla privind sentința pronunțată în anul 2017 și au respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată astfel cum a fost formulată, precizată şi extinsă de asociație. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
