O companie din Cluj, controlată de arabi și nemți, a încercat să țepuiască statul român cu peste 1 milion de lei

Compania Greencells CEE este bună de plată, după ce a încercat să țepuiască statul român cu peste 1 milion de lei. Magistrații de la Tribunalul Cluj au stabilit că firma, controlată de mai mulți cetățeni arabi și nemți, trebuie să plătească o decizie de impunere în valoare 1.134.944 lei, după ce a beneficiat de scutiri la impozitul pe venit în cazul unor angajați detașați pe teritoriul altor state.  

Greencells CEE se ocupă cu montarea de parcuri fotovoltaice, în spațiul intracomunitar și extracomunitar. Firma a fost înființată în anul 2013, iar asociatul unic al companiei este compania germană Greencells GMBH, care este controlată de mai mulți cetățeni din Germania și Arabia Saudită.  În anul 2021, Greencells CEE a fost vizată de o inspecție fiscală în vederea verificării unor neconcordanțe în ceea ce privește modul de calcul, de înregistrare și declarare a contribuțiilor sociale obligatorii și a impozitului pe veniturile din salarii, referitoare la facilitățile fiscale acordate angajaților și angajatorilor din domeniul construcțiilor, în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2019. 

În urma controlului, inspectorii fiscali au constatat că în perioada analizată  o parte din salariații societății au fost detașați în spațiul intracomunitar și extracomunitar pentru realizarea lucrărilor de instalații electrice. Astfel, facilitățile fiscale acordate în intervalul 1 ianuarie – 31 iulie 2019, în speță scutirea de impozit pe venit, nu se aplică pentru salariații detașați. Prin urmare au fost stabilite în sarcina Greencells CEE obligații fiscale în cuantum de 1.134.944 lei.

Societatea a contestat decizia de impunere, dar nu a fost soluționată favorabil. Ulterior, Greencells CEE a dat în judecată Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice a Judeţului Cluj și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca în încercarea de a obține în instanță anularea unei decizii de impunere în valoare de  1.134.944 lei. 

În cererea de chemare în judecată, societatea a susținut că angajații săi nu au fost detașați, ci delegați în străinătate. Mai mult, a arătat că există o nebuloasă în ceea ce privește aplicarea acestor facilități la nivel legislativ

„În acest context, pentru un vid legislativ existent la nivelul României, este incorect să fie tras la răspundere un contribuabil care achită la zi toate taxele și încearcă de fiecare dată să afle în mod activ modalitatea de aplicare a modificărilor legislative pentru a nu aduce prejudicii statului. Din moment ce nu exista o aplicare unitară la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, este imposibil să i se impună reclamantei în calitate de contribuabil să opereze o anumită abordare.”, a motivat Greencells CEE.

DGRFP Cluj-Napoca:  scutirile nu se aplică salariaților detașați

De cealaltă parte, DGRFP Cluj-Napoca și AJFP Cluj au arătat că, în urma verificărilor, organele de inspecție fiscală au constatat, următoarele: – Greencells CEE are încheiate contracte de servicii de asistență tehnică cu Greencells GmbH (societatea din Germania), pentru care se facturează serviciile realizate; – firma din Cluj are personal detașat în spațiul comunitar pentru care s-a obținut Certificat privind legislația în materie de securitate socială care se aplică titularului, formularul Al, unde la punctul 3 din formular se face referirea că salariatul este detașat și se menționează de asemenea locul de prestare a serviciilor (șantierul unde are loc montarea parcurilor fotovoltaice); -societatea are personal delegat în țări din afara spațiului comunitar care prestează serviciile, cum ar fi Atlanta, Malaysia și Egipt, pentru care societatea a întocmit ordine de deplasare și acorduri de delegare; – pentru personalul detașat sunt încheiate contracte de muncă și acte adiționale din care rezultă locul de desfăsurare a activitătii; – din actele adiționale încheiate rezultă perioada detașării, țara unde sunt detașați, moneda în care sunt plătiți cât și faptul că pe perioada detașării în străinătate salariații beneficiază de un salar brut ta nivelul salarului minim din tara de detașare și de o indemnizație specifică detașării transnaționale; – societatea are personal care își desfășoară activitatea în spațiu non-UE iar pentru personalul delegat în aceste țări sunt încheiate acte adiționale din care rezultă locul de desfășurare a activității, acord de delegare, salariul acordat. Pe perioada în care salariații sunt delegați în spațiul non UE societatea nu a solicitat și nu deține formularul Al; – conform pontajelor și statelor de plată puse la dispoziție organelor de inspecție fiscală, rezultă pentru fiecare angajat locul în care își desfășoară activitatea, respectiv perioada desfășurării activității pe fiecare țară. În motivarea măsurii dispuse, DGRFP Cluj-Napoca a arătat că scutirea de impozit pe veniturile din salarii și contribuții sociale de asigurări sociale de sănătate, precum și reducerea cotei la contribuții de asigurări sociale, nu se aplică salariaților detașați.

Instanța a confirmat că decizia de impunere a fost stabilită în acord cu prevederile legale 

Magistrații de la Tribunalul Cluj au respins, la finalul lunii trecute, cererea de chemare în judecată formulată de Greencells CEE ca neîntemeiată. Decizia instanței nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs. 

În motivarea deciziei, judecătorii au arătat că facilităţile fiscale din domeniul construcțiilor nu se acordă pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor realizate de salariaţii detaşaţi.

„De altfel, reclamanta recunoaște că intenția legiuitorului a fost ca facilitățile să fie aplicabile pentru lucrările de construcții realizate pe teritoriul României, dar susține o interpretare opusă aceste intenții. (…) În fapt, nu prezintă importanță dacă angajații reclamantei erau detașați sau delegați în afara României, întrucât în ambele ipoteze facilitatea fiscală nu poate fi aplicată. (…) Or, la o astfel de analiză, se observă că angajații reclamantei erau detașați transnațional, întrucât aceștia se regăseau în ipotezele reglementate de L 16/2017 (așa cum au fost redate mai sus), această din urmă reglementare nefăcând distincție în funcție de modul în care angajatul a fost pontat (ca fiind în delegație/detașat), modul în care reclamanta se raportează la angajații săi în situațiile centralizatoare privind mobilitatea angajaților pe care le întocmește și nici în funcție de modul de plată a diurnelor aferente ordinelor de deplasare care au stat la baza deplasării lucrătorului în afara teritoriului României, sau a contului de cheltuieli utilizat de către reclamantă pentru înregistrarea contravalorii diurnei acordată angajaților săi.”, a motivat instanța.