Fostul premier Dacian Cioloș a făcut aseară o mărturisire explozivă, în emisiunea Ancăi Alexandrescu, prin care pune o piesă importantă în enigmaticul puzzle politic al anului 2015 și care ar putea alimenta zdravăn teoriile conspiraționiste conform cărora tragedia de la Colectiv a fost orchestrată, pentru debarcarea guvernului Ponta și aducerea unui guvern prezidențial.
Concret, în emisiunea Realitatea Plus, Cioloș a devoalat o întîlnire de taină cu Iohannis, de care nu s-a știut pînă aseară, în care peședintele l-a solicitat pentu guvernare.
Fostul premier a spus că, în timp, s-a întîlnit cu Iohannis de mai multe ori, în perioada cînd acesta era primar la Sibiu, iar Cioloș comisar european.
Dar a mai existat o întrevedere, mult mai spectaculoasă, la scurt timp după ce Klaus Iohannis a devenit președinte, mai precis în primăvara lui 2015. Iar la acea discuție, de care nu s-a știut pînă ieri, Iohannis l-a întrebat pe Cioloș dacă e dispus să se implice în activitatea guvernamentală.
”În primăvara lui 2015, după ce mi-am terminat mandatul de comisar, am avut o întîlnire și m-a întrebat dacă, eventual, m-ar interesa să mă implic executiv și în România, dar eu întelesesem că e vorba de o eventuală poziție de ministru. Cred că prin martie sau aprilie”.
Cioloș a mai spus că următoarea discuție cu președintele a fost după demisia lui Ponta, în noiembrie, după tragedia de la Colectiv: ”M-a sunat după primul tur de discuții cu președinții de partide parlamentare, cred că la două zile înainte de a anunța public (numirea lui Cioloș n.n.)”.
Oferta prezidențială, ținută la secret, aruncă într-o altă lumină evenimente majore care se petreceau fix în aceeași perioadă; ceea ce, teoretic, ar fi ținut strict de mersul Justiției, par, de acum, să se înscrie într-o strategie eminamente politică menită să îi livreze președintelui ”guvernul lui”, imediat după cucerirea Cotrocenlilor.
Și acum să amintim alte cîteva piese importante ale amintitului puzzle dintr-un an extrem de complicat și cu evenimente incendiare și la propriu, și la figurat, din păcate.
Pe 18 februrie 2015, cumnatul premierului, Iulian Herțanu, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, procurorii investigînd o afacere implicînd sistemele de apă şi canalizare din judeţul Prahova, cu fonduri europene. Reşedinţa lui Herţanu, firmele acestuia şi societatea înfiinţată de mama lui Ponta şi administrată de sora lui au fost percheziţionate. De asemenea, deputatul PSD Sebastian Ghiță a fost chemat în calitate de suspect şi după cîteva ore, plasat sub control judiciar, pe motiv că a închis ochii, deşi ştia că firma cumnatului lui Ponta are probleme.
În 26 februarie, şi sora premierului Victor Ponta, Alexandra Herţanu, a fost audiată la DNA Ploiești.
Pe 5 martie, Cornelia Naum, mama lui Ponta e audiată la DNA Ploieşti în dosarul privind fraudarea de fonduri europene.
Victor Ponta afirmă public că este afectat de verificările efectuate de DNA faţă de membri ai familiei sale, deoarece ”îl doare cînd se întîmplă ceva cu familia sa”.
Pe 11 martie 2015, premierul Victor Ponta, merge la ICCJ, pentru a fi audiat în alt scandal, dosarul Referendumului din 2012.
Pe 13 martie 2015, primarul Sectorului 5 al Capitalei, Marian Vanghelie, reţinut pentru abuz în serviciu, luare de mită şi spălare de bani, e dus la instanţa supremă, cu propunerea de arestare preventivă, el spunând, la intrarea în sediul ICCJ, că are ”un loc în celulă pentru Ponta şi Oprea”.
În aceeași zi, Laura Kovesi trimite procurorului general referatul pentru sesizarea Parlamentului, ca acesta să încuviințeze arestarea senatorului PSD Dan Șova, pentru trei infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu în dosarul privind contractele încheiate de firma sa de avocatură cu complexurile Turceni şi Rovinari.
Pe 14 martie începe ”legarea” lui Ponta de dosarul lui Șova. Prim-vicepreşedintele PNL Ludovic Orban susţine public că Victor Ponta a fost „un beneficiar” de pe urma relaţiei cu Dan Şova şi că premierul a câştigat miliarde de lei ca partener în cabinetul de avocatură al lui Şova în perioada când acesta avea contracte cu complexurile energetice.
Recapitulînd: în timp ce Iohannis purta negocieri de taină cu Dacian Cioloș, împotriva premierului Ponta se declanșase o operațiune de mari proporții, pe mai multe planuri și implicînd o serie de nume grele din PSD (Ghiță, Vîlcov, Șova, familia Cosma etc), ca și ale familiei premierului.
Totul cu un unic scop, e limpede de acum: eliberarea fotoliului de premier.
Dacă nu ar fi fost vorba de o operațiune orchestrată în acest sens, discuția lui Iohannis cu Cioloș din martie-aprilie, la Cotroceni, nu ar fi avut nicio logică. De ce să chestionezi un personaj de dreapta despre disponibilitatea asumării guvernării atît timp cît la Palatul Victoria stătea bine mersi un cabinet de stînga rezultat din alegeri?
Toată operațiunea anti-Ponta a avut, însă, o mică problemă: în pofida tuturor atacurilor în Justiție, implicîndu-i și familia, și a loviturilor de imagine încasate – ne amintim inclusiv intervențiile unor ambasade străine, precum cea a Olandei – premierul a rezistat în scaun.
În decembrie anul trecut, după opt ani de tracasare, Justiția a închis prin achitări dosarul Rovinari-Turceni în care erau acuzați Ponta și Dan Șova. Un dosar despre care Ponta spune că a fost deschis la comandă politică de către procurorul Jean Uncheșelu, recompensat ulterior cu un post la Parchetul European al lui Kovesi.
Ponta nu a mai putut rezista, însă, și după tragedia de la Colectiv, din 30 octombrie.
Ce nu au putut face parchetele și presiunile politice, a făcut-o moartea a zeci de tineri. Și știm de la președintele însuși că ”a fost nevoie să moară oameni pentru ca guvernul să demisioneze”.
O declarație care a dat multora de gîndit la acea vreme, născîndu-se curînd conspirația incidentului regizat.
Și care, de aseară încoace, după interviul lui Cioloș luat de Anca Alexandrescu, ar trebui să dea de gîndit și mai multora. (Bogdan Tiberiu Iacob)
sursa inpolitics.ro
