Dezastrul Bechtel

După ani buni, compania americană Bechtel a reuşit să asfalteze câţiva kilometri din Autostrada Transilvania, motiv pentru ca a fost ridicată în slăvi, atât pe premierul Tăriceanu, cât şi de Ministrul transporturilor, Ludovic Orban. Însă, după modelul românesc pe care s-au pliat şi americanii, asfaltul va trebui decopertat pentru că nu
s-a folosit reţeta din contract şi au apărut o serie de infiltraţii în structura de rezistenţă a autostrăzii. Lucrări de reparare care vor costa alţi bani. Însă nu pare a fi nici o problemă întrucât cele două guverne care s-au plimbat pe această autostradă (Năstase şi Tăriceanu) i-au obişnuit pe cei de la Bechtel cu plăţile suplimentare. Dacă iniţial, Autostrada Transilvania trebuia să-i coste pe români circa 2,2 miliarde de euro, se pare că preţul final va fi de aproape opt miliarde de euro. Pentru anul 2009, compania Bechtel va primi din partea Guvernului României 450 de milioane euro, bani alocaţi pentru lucrările la Autostrada Transilvania.

Din multe puncte de vedere, guvernul Tăriceanu nu se diferenţiază prea mult de fostul guvern Năstase. În promisiunile electorale din 2004 ale fostului prim-ministru Adrian Năstase se regăsea, după cum promite şi actualul şef al executivului, Călin Popescu Tăriceanu, executarea de lucrări “hei-rupiste” la Autostrada Transilvania. Însă, atât Năstase, cât şi Tăriceanu, nu au făcut altceva decât să varse bani publici în conturile constructorului autostrăzii, compania americană Bechtel, fără ca lucrările la acest proiect să se desfăşoare după cum ar fi trebuit. Chiar dacă Bechtel este unul dintre cei mai mari constructori mondiali, în cazul Autostrăzii Transilvania dă dovadă de lipsă de profesionalism executând lucrări care trebuiesc refăcute. Bineînţeles, toate acestea se fac din banii publici administraţi de către Guvernul Tăriceanu, sute de milioane de euro care provin din taxele şi impozitele plătite de fiecare dintre noi. Spre exemplu, în momentul de faţă, Bechtel execută refacerea unor lucrări care au fost greşite, adică se reface infrastructura autostrăzii, operaţiune care va costa circa 100 de milioane de euro. Aceste probleme au apărut pentru că nu s-a respectat reţeta pentru asfalt şi au apărut alunecări de teren din cauza neconsolidării taluzurilor. „Aceste defecţiuni se pot repara, însă riscul major este acela de a compromite capacitatea portantă a autostrăzii. Avem un proces de investigare împreună cu o altă firmă pentru a vedea cine este de vină pentru aceste greşeli”, declară oficiali din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Cu alte cuvinte, problemele apărute sunt de natură să afecteze chiar structura de rezistenţă a autostrăzii, astfel, în loc de o şosea modernă de mare capacitate, România se va căpătui cu încă un drum comunal. În acelaşi timp, premierul Tăriceanu se arată extrem de mulţumit de modul în care se derulează lucrările la autostradă, declarând într-una din vizitele pe care le-a făcut în această vară la Cluj că “Bechtel a realizat un volum uriaş de lucrări”.

Bechtel să plătească!

Contactaţi, reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România ne-au comunicat faptul că CNADNR nu vor plăti pentru “deranjul” cauzat de către Bechtel. “Sectorul 2B cuprins între Câmpia Turzii şi Gilău are o lungime de 52,5 km. În prezent, pe acest sector se desfăşoară lucrări de terasamente şi structuri pe un segment de 36 de km, cuprins între km 13 – km 49, unde au fost identificate alunecări şi ravinări pronunţate ale taluzurilor. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a solicitat Consultantului – EGIS Scetauroute efectuarea unei analize pentru determinarea factorilor care au condus la aceste alunecări. În urma verificărilor, au fost identificate următoarele cauze ce au declanşat aceste fenomene: greşeli de proiectare – au fost prevăzute pante speciale ale taluzurilor pentru anumite tipuri de pământ considerate stabile, care s-au dovedit în timp a fi la limita inferioară de stabilitate. Aceste greşeli aparţin Antreprenorului General – Bechtel care are şi calitatea de Proiectant General. Astfel, principalele probleme identificate au fost legate de ignorarea de către Proiectant a recomandărilor din studiile geotehnice; interpretarea eronată în anumite situaţii a datelor din forajele geologice; greşeli de execuţie. Aceste cauze au dus la nerespectarea prevederilor din Caietele de Sarcini care precizau tehnologia de execuţie, metodele de drenaj temporar obligatoriu, modalităţile de conservare a lucrărilor pe perioada sezonului rece, etc. Lucrările de refacere şi consolidare vor fi realizate în conformitate cu prevederile Caietului de Sarcini şi ele revin constructorului – Bechtel, alunecările de teren fiind provocate exclusiv din vina acestuia. Costurile reparaţiilor vor fi suportate de Antreprenorul General – Bechtel, CNADNR neavând nicio obligatie contractuală în achitarea contravalorii prejudiciului creat. Valoarea lucrărilor de refacere va fi cunoscută după finalizarea lucrărilor”, au declarat reprezentanţii CNADNR.

Bechtel ne poate lăsa cu ochii în soare

Astfel, chiar dacă pentru remedierea greşelilor urmează ca primii nouă kilometri de asfalt să fie decopertaţi, Guvernul se pregăteşte să aprobe un buget de minim 450 milioane de euro pentru lucrările de anul viitor. “Conform clauzei 19 din contract, în situaţia în care nu plătim facturile la timp, compania Bechtel poate înceta activitatea fără să anunţe Ministerul Transporturilor. Anul acesta s-a plătit avansul în luna martie. Compania Bechtel nu are obligaţia de a conserva lucrările pe timp de iarnă şi le poate abandona în orice moment. Ei sunt protejaţi foarte bine de contract şi nu îi forţează nimeni”, explică unul dintre oficialii companiei de autostrăzi, care susţine că, la final, costurile totale s-ar putea ridica la aproape opt miliarde de euro, faţă de cele 2,2 miliarde de euro estimate iniţial. Spre exemplu, pentru construcţia unui viaduct de 30 de metri înălţime la Suplacu de Bârcău, cei de la Bechtel au cerut 160 de milioane de euro, în timp ce pentru cel mai mare pod din Germania care are o înălţime de 80 de metri s-au cheltuit circa 100 de milioane de euro. Pînă în momentul de faţă, cei de la Bechtel au schimbat în proporţie de peste 50% proiectul autostrăzii Transilvania, propus de inginerii români.

Omul Bechtel

Compania Bechtel a fost plătită pentru o serie de lucrări înainte de verificarea acestora, deşi legislaţia românească şi contractul nu permite acest lucru. În iunie 2007, directorul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), Mihai Grecu a decis ca antreprenorul Bechtel să fie plătit pentru toate lucrările de piloţi executate pentru autostrada Brasov-Bors, urmând ca 95% din cantităţile din lucrare să fie certificată abia după turnarea pe şantier a betonului pentru piloţi. Restul de 5% va fi certificat ulterior. Interesant este că în cadrul CNADNR, în funcţia de director adjunct a fost angajat Dorin Debuceanu, care în trecut a fost şi angajat la Bechtel. Astfel, s-a mai încălcat o prevedere a contractul încheiat între compania americană şi statul român, contract care interzice acest lucru. În CV-ul lui Debuceanu este menţionat că a fost angajat la Bechtel International INC Reno Nevada SUA, ca inginer de structuri (în perioada iunie – septembrie 2004) şi ca inginer la Departamentul de Control şi Asigurarea Calităţii, din septembrie 2004 până în septembrie 2005. Mihai Grecu, directorul CNADNR a fost pus în funcţie în aprilie 2007 de către premierul Călin Popescu Tariceanu.

Cât de lată ne-o face Bechtel

Gazeta de Cluj a prezentat în numerele anterioare o serie de dedesubturi ale înţelegerilor perfectate între compania Bechtel şi statul român. Spre exemplu, iniţial lăţimea autostrăzii a fost calculată greşit, oficialii din cadrul Companiei de Drumuri întocmind documentele de exproprieri pentru o autostradă calculată la 70 de metri lăţime. După ce studiile au arătat că autostrada are nevoie doar de 50 de metri în lăţime, actele au fost refăcute, ceea ce a necesitat o întârziere destul de consistentă pentru începerea lucrărilor. În această situaţie, conform contractului dintre statul român şi antreprenorul american din cauza întârzierilor la demararea lucrărilor, Bechtel a solicitat 11 milioane de euro ca penalităţi. O altă plată cu “cântec” făcută din bugetul de stat pentru Autostrada Transilvania a costat nu mai puţin de 56 milioane de euro. Banii au fost plătiţi unei firme de consultanţă din Franţa, Scetauroute, pentru a ajuta Compania de Autostrăzi să supravegheze şi să obţină cele mai bune şi mai ieftine lucrări de la Bechtel. Societatea franceză face parte din grupul Egis, alături de o altă firmă, Semaly, la care Egis este acţionar cu 82,57 % din acţiuni. Coincidenţa face ca restul acţiunilor să fie deţinute de Societatea Franceză a Căilor Ferate (1,08% acţiuni) şi societatea Bechtel cu 16,35% din acţiuni. Astfel, statul român a reuşit performanţa să angajeze o firmă de consultanţă care să evalueze lucrările Bechtel, firmă cu care compania americană este asociată.

Autostrada are 415 km, lăţimea platformei de 26 m, patru benzi şi lăţimea părţii carosabile de 2×7,5 m. Proiectul include 267 de poduri şi viaducte, adică un total de 55,5 km, 94 de pasarele, 58 de pasaje rutiere şi 16 noduri rutiere. Autostrada va traversa întreaga Transilvania de la sud-est la nord-vest, trecând pe lângă oraşele Braşov, Făgăraş, Sighişoara, Târgu Mures, Cluj-Napoca, Zalău şi Oradea. Până acum s-au plătit circa 600 de milioane de euro, în situaţia în care costurile totale estimate la semnarea contractului între România şi Bechtel au fost de 2,2 miliarde de euro.

Potrivit datelor pe care CNADNR le-a prezentat deputaţilor care fac parte din comisia de industrii şi servicii, Bechtel a primit, începând cu 2004, circa 578 de milioane de euro, aproximativ jumătate din această sumă fiind achitată anul acesta. În ciuda acestor plăţi, americanii de la Bechtel nu pot fi constrânşi să dea în folosinţă niciun kilometru de autostradă din tronsonul 2B (Gilău-Turda) până în februarie 2010, chiar dacă Premierul Tăriceanu şi ministrul transporturilor, Ludovic Orban, promiteau în vară că anul acesta vor fi daţi în folosinţă circa 25 de kilometri. CNADNR a plătit în 2006 circa două milioane de euro către Bechtel, reprezentând penalităţi pentru neefectuarea la timp a plăţilor lucrărilor. Compania de Autostrăzi a demarat începând cu această toamnă şi exproprierile pe tronsonul 3B (Mihăileşti-Suplacu de barcău), iar din primăvara anului următor se vor începe exproprierile şi pe tronsonul 3A (Cluj Vest-Mihăileşti), care se ridică la circa 285 de milioane de lei (78,5 milioane de euro).

După ce în perioada 2007-2008 proiectul Autostrăzii Transilvania şi implicit compania Bechtel au “înghiţit” de la Guvern suma de 700 de milioane de euro, în ciuda tururor nemulţumirilor, compania constructoare primeşte tot mai mulţi bani de la buget. Potrivit unor surse ministeriale citate de Mediafax, Guvernul a bugetat pentru anul viitor o sumă de aproximativ 450 milioane de euro pentru lucrările la autustrada Braşov-Borş. “Reprezentanţii Bechtel au estimat că pot lucra anul viitor la nivelul a 500-550 milioane euro, dar Ministerul Transporturilor a estimat lucrări de doar 400-450 milioane, pentru care au fost prevăzuţi şi bani în bugetul pe 2009”, au declarat sursele citate. Proiectul de buget pentru anul 2009 a fost aprobat în şedinţa din 28 octombrie a Guvernului şi transmis Parlamentului. Totodată, exproprierile la Autostrada Transilvania mai “stork” bugetul de stat de aproximativ 34 milioane de euro, sumă rămasă restantă de anul trecut. Printr-o hotărâre aprobată recent, guvernul a decis ca acestă sumă să fie achitată din bugetul pe anul 2008 al Ministerului Transporturilor. În aceeaşi ordine de idei, Compania Naţională de Autostrăzi va demara şi exproprierile pe tronsonul 3B (Mihăileşti-Suplacu de Barcău) în această toamnă, urmând ca în primăvara anului viitor să înceapă exproprierile pe tronsonul 3A (Cluj Vest – Mihăileşti). Valoarea totală a exproprierilor pentru cele două tronsoane se ridică la suma de aproximativ 79 milioane de euro.

Ştefan Trandafir
Adina Fartuşnic