Asociaţia Zona Metropolitană fondată de Primăria Cluj-Napoca şi Consiliul Judeţean a ajuns la fundul sacului

După apariţia în spaţiul public a informaţiilor conform cărora Primăria Cluj-Napoca a pierdut finanţarea PNRR pentru metroul clujean, edilul Boc a început să se laude în presa clujeană cu multiplele fonduri nerambursabile obţinute de Primărie. Potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, judeţul Cluj s-a clasat pe primul loc în România la finanțări nerambursabile în anul 2023. Problema reală e că municipiul Cluj-Napoca nu are o viziune coerentă de dezvoltare în afară fondurilor europene. La ultima rectificare buegtară din 4 martie 2024, adoptată cu 21 de voturi, bugetul alocat de dezvoltare alocat de către Primăria Cluj-Napoca se ridică la suma de 2,397,538,000 lei, din care 5,127,922 lei  reprezintă bani din bugetul fondurilor externe nerambursabile care funcţionează pe principul prefinanţării.

Totuşi, în această ploaie de fonduri nerambursabile care a picat peste Cluj şi pe care nu o negăm, pare că Primăria a uitat de Asociaţia Zona Metropolitană, care se află în acest moment într-o situaţie dificilă, a căror fondatori sunt chiar municipiul Cluj-Napoca şi Consiliul Județean Cluj cărora li s-au asociat şi 17 comune din zona periurbană a Clujului. Acesta este cel mai concludent exemplu al incapacităţii Primăriei de a gestiona proiecte de anvergură în lipsa unor terţe finanţări.

 Cu ce se ocupă Asociaţia Zona Metropolitană

Asociaţia Zona Metropolitană Cluj (ZMC), condusă de penelistul Zoltan Coroian, include municipiul Cluj-Napoca și 19 comune din apropiere: Aiton, Apahida, Baciu, Bonțida, Borșa, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Florești, Gilău, Gârbău, Jucu, Petreștii de Jos, Săvădisla, Sânpaul, Tureni și Vultureni.

Această zonă acoperă o suprafață de 1.603 kilometri pătrați, reprezentând 24% din județul Cluj. Populația totală a celor 20 de localități ajunge la 418.153 de persoane, dintre care 324.576 trăiesc în Cluj-Napoca, conform recensământului din 2011.

Conform legislației românești, o zonă metropolitană este formată printr-un parteneriat voluntar între localități urbane și rurale care colaborează în diverse domenii. Zona include teritoriul administrativ al orașului principal și al comunelor din jur, situate la maximum 30 km distanță, în aria de navetism.

ZMC a fost constituită legal în 2008, ca asociație de dezvoltare intercomunitară, având ca membri fondatori municipiul Cluj-Napoca, Consiliul Județean Cluj și 17 comune. În 2009, comuna Sânpaul s-a alăturat asociației, iar în 2016, comuna Săvădisla.

Printre obiectivele Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj se numără:

• Creșterea competitivității economice bazate pe cunoaștere;
• Dezvoltarea infrastructurii de transport;
• Îmbunătățirea calității mediului;
• Dezvoltarea resurselor umane și combaterea excluziunii sociale;
• Stimularea economiei rurale și a productivității agricole;
• Asigurarea unei dezvoltări echilibrate între toate comunele din ZMC.

De la înființare, ZMC a fost implicată, în diverse proiecte finanțate din fonduri europene sau granturi SEE și norvegiene. Problema e că fondurile norvegiene sunt pe terminate.

Proiecte de incluziune socială

Printre proiectele de incluziune socială demarate de Zona Metropolitană se numără Pata-Cluj şi Pata 2.0. Proiectul Pata 2.0, desfăsurat în parteneriat cu  Direcția de Asistență Socială și Medicală, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca şi cu Primăria Bergen, din Norvegia. Proiectul a beneficiat de un contract de finanţare de  20.439.118,69 lei din care grantul SEE reprezintă 17.373.250,88 lei iar 3.065.867,80 lei au provenit din cofinanțarea publică. Perioada implementării proiectului a fost din 18.12.2019 până 30.04.2024.

Obiectivul general al proiectului a fost scindat în două:  În primul rând, a urmărit  să reducă disparitățile rezidențiale, sociale și economice dintre comunitatea din Pata Rât, compusă din familii sever deprivate, cel mai frecvent de etnie romă, și populația majoritară din Cluj-Napoca. În al doilea rând, şi-a propus să combată riscul excluderii sociale în rândul altor familii sărace din Zona Metropolitană Cluj, țintind explicit, dar nu exclusiv familiile rome, care în lipsa suportului ar putea fi constrânse de circumstanțele lor dificile să se mute la Pata Rât sau în alte zone marginalizate. În mod specific, proiectul şi-a porpus următoarele:

1. Continuarea procesului desegregării zonei urbane marginalizate Pata Rât prin asigurarea a minim 30 locuințe sociale decente și implementarea „Metodologiei replicabile de relocare și incluziune a familiilor cu venituri scăzute din zone marginalizate segregate” şi pregătirea mutării și asistența de după mutare pentru un număr de minim 30 de familii, pe o perioadă de 36 luni.

2. Facilitarea incluziunii sociale pentru un număr de 1550 de persoane aflate în la risc de sărăcie și excludere socială, precum urmează: 720 de rezidenți din zona urbană marginalizată Pata Rât și minim 30 de alte persoane la risc de sărăcie și excludere socială, şi anume asigurarea de suport pentru accesarea unor servicii publice: psiho-sociale, educative, sănătate și transport urban pe durata celor 36 de luni ale proiectului. Totodată,  asigurarea de servicii de suport educațional non-formal menite să le îmbunătățească competențele,  unui număr minim de 800 de copii din clasele 1-4 din zona metropolitană pentru a reduce rata abandonului școlar.

3. Creșterea capacității instituționale de a răspunde adecvat nevoilor grupurilor marginalizate și prin dezvoltarea Metodologiei replicabile de relocare și incluziune a familiilor cu venituri scăzute din zone marginalizate segregate. Mai exactm formarea unui număr de 30 profesioniști, incluzând personalul relevant din serviciul public de asistență socială pentru implementarea metodologiei, învățarea din bune practici norvgiene, precum și formularea într-un mod participativ a unui set de recomandări de politici publice în domeniul locuirii în cele 36 luni ale proiectului.

 În curând Zona metropolitană nu-şi va mai putea plăti angajaţii

Potrivit Actual de Cluj „Asociația Zona Metropolitană Cluj are cheltuieli consistente, pe lângă cele cu salariile, pentru asigurarea cheltuielilor rețelei Wi-Fi care ar funcționa în Pata Rât – 20.000 de lei anual”. Acum se pare că nu mai au bani nici de salarii, nici de wi-fi în Pata Rât.

Surse din interiorul organizaţiei au declarat pentru Gazeta de Cluj că în momentul de faţă asociaţia nu mai beneficiază de nicio finanţare şi că în şedinţa de consiliu din această lună ar fi trebuit să se discute două votări: achiziţie de apartamente pe finanţarea primăriei şi respectiv finanţărea activităţii de sustenabilitate a asociaţiei. Momentan mai există doar două pachete de finanţare, discutate în două şedinţe de consiliu anterioare, dar acestea acoperă doar 35 de apartamente. Astfel că, odată cu terminarea proiectului norvegian, în următoarele luni asociaţia e nevoită să facă „giumbuşlucuri” pentru a putea să se putea auto-suţine şi pentru a îşi putea plăti oamenii. Finanţarea Asociaţiei Zona Metropolitană ar fi trebuit să se dezbată în ultima şedinţă de consiliu local, însă nu a apărut pe ordinea de zi. Ca atare, singura formă de supravieţuire a asociaţiei pe care primăria şi-a asumat-o şi, ulterior, i-a dat cu piciorul e să câştige un nou grant norvegian, ceea ce este o chestiune foarte volatilă pe care nu o poate garanta nimeni.