La Primăria Cluj-Napoca, pare că nimeni nu se mai încurcă în responsabilități când vine vorba de lucrările publice. Drumul e prost făcut, banii sunt irosiți, dar toată lumea scapă basma curată. Firma care a construit drumul se spală pe mâini, Consiliul Județean ridică din umeri, iar noi, contribuabilii, suntem singurii buni de plată. Așa funcționează lucrurile, când greșelile se îngroapă sub asfalt, iar nota de plată rămâne tot la noi.
Consiliul Județean Cluj s-a dovedit la fel de „priceput” ca Primăria Cluj-Napoca când vine vorba de procese pierdute. În 2011, cu mult entuziasm și fonduri publice, au semnat un contract pentru asfaltarea unor drumuri, iar abia după opt ani s-au prins că treaba n-a ieșit cum trebuie. Evident, în loc să ia măsuri la timp, CJ a decis să ceară despăgubiri când era deja prea târziu. Și ce să vezi? Faptele erau prescrise! Așa că, în loc să recupereze bani, au reușit să piardă și mai mulți. Școala vieții în administrația publică!
Așa cum am prezentat în mai multe articole publicate, echipa juridică a Primăriei Cluj-Napoca face greșeli după greșeli și ajunge să piardă procese din cauza propriei incompetențe. Însă, această problemă este prezentă și la Consiliul Județean, care ajunge să înceapă procese pentru lucruri care au intrat în prescripție și chiar dacă ar fi avut dreptate, banii sunt pierduți.
Cum să te trezești după 8 ani că drumul nu-ți place și să cheltuiești mai mulți bani pe expertize decât pe asfalt: Povestea Consiliului Județean Cluj
Pe 29 noiembrie 2011, Consiliul Județean Cluj a semnat un contract-cadru impozant cu asociația Samus Construcții (acum Samus Tec), Construct Perom și Via Procons, pentru suma frumușică de 197,5 milioane de lei. Contractul le permitea să semneze câte subcontracte aveau chef până în 2015, ca să facă asfaltări prin județ.
Printre capodoperele rezultate din acest contract s-a numărat și subcontractul 44/338/20.01.2012, care viza asfaltarea unui drum de șapte kilometri între Chiuiești și Mănăstirea Casiei, două sate pitorești de lângă Dej. CJ a plătit pentru toată treaba doar 60.493,97 lei cu TVA, iar lucrarea trebuia să fie gata în 22 de luni și 15 zile. Simplu, nu?
Ei bine, aparent, nu chiar. În 2020, la opt ani după ce au semnat subcontractul, CJ Cluj s-a trezit din hibernare și și-a dat seama că drumul nu e chiar ce-și doreau. După o lungă perioadă de contemplare cosmică, au decis că vor să dea asocierii 40 de zile să repare lucrările, că altfel… adios contract!
Și așa a fost: reziliere, pa și la revedere. Dar, în stilul CJ Cluj, nu s-au oprit aici. Au semnat un nou contract cu o altă firmă, Construct C.D.P. Și, în loc să pună mâna pe asfalt, au dat 434.826 de lei pentru „servicii de expertiză tehnică”, „documentație de proiectare” și „asistență tehnică.” Cu alte cuvinte, au plătit mai mult să afle de ce e drumul prost decât să-l facă bine de la început. De-a dreptul genial!
Prescrierea faptelor din cauza incompetenței Consiliului Județean
Acest dosar a ajuns să treacă prin trei instanțe: Tribunalul Comercial Cluj, unde a fost înscris de către Consiliul Județean, Tribunalul Cluj, unde a fost mutat de către judecătorul precedent și Curtea de Apel Cluj, la apelul CJ.
Societățile din asociere au argumentat în fața instanței că dreptul CJ de a lua acțiune s-a prescris și că nu pot fi trase la răspundere pentru ele, trecând cei trei ani în care Consiliul Județean putea face ceva. Aici, Tribunalul și Curtea de Apel au fost în dezacord cu data de când a început numărătoarea celor trei ani, dar ambele au susținut că dreptul Consiliului Județean de a lua acțiune este prescris.
Cei trei ani încep să curgă de când de la data când reclamantul a cunoscut sau trebuia sa cunoască atât paguba, cât si pe cel care răspunde de ea. Consiliul Județean a încercat să argumenteze că cei trei ani au început să curgă doar după ce a aflat cât de mult trebuie să ceară despăgubire, adică din data de 02.04.2021.
Tribunalul Cluj a argumentat că din 01.07.2020 începe să curgă timpul de prescripție, când a fost formulată declarația de reziliere, dar Curtea de Apel Cluj nu a fost de acord și a stabilit că în realitate, numărătoarea celor trei ani a început din 03.06.2020, după cele 40 de zile în care asocierii i-a fost cerut să își îndeplinească obligațiile contractuale.
Oricum, Consiliul Județean a început procesul la Tribunalul Comercial Cluj doar anul aceste, pe 29 ianuarie, mult după oricare dintre cele două date susținute de instanțe.
Problemele sunt pasate de la Fostul Președinte de Consiliu Local la noul Președinte de Consiliu Local
O parte din vină îi aparține Consiliului Județean condus de Tișe, care a așteptat până pe ultima sută de metri (la cum înțelegea comisia juridică legea) pentru a aduce cazul în fața instanței și care nici măcar nu și-a trimis reprezentanți la Curtea de Apel în ziua pronunțării magistraților.
Însă și Consiliul Județean prezidat de Uiorean este de vină pentru această întârziere, care a receptat lucrarea finalizată de către asociere și care a plătit acesteia banii stabiliți în contract.
Mai mult, asocierea s-a pregătit și pentru situația în care prescripția nu s-ar fi aplicat și au prezentat instanței mai multe probleme create din cauza incompetenței Consiliului Județean. Printre acestea se numără și lipsa de plănuire în avans a autorităților, care imediat după semnarea acestui contract, a mai aprobat lucrări pentru o rețea electrică, cu 19 stâlpi pentru energie, dar și o rețea de alimentare cu apă și racordări la gospodării.
Pe lângă acestea, asocierea a susținut că finanțarea nu a fost suficientă, iar CJ nici nu s-a pregătit în avans și nu a expropriat toate proprietățile pe unde trebuiau realizate lucrări. Și dacă aceste probleme nu au fost de ajuns, cetățenii care au deținut si dețin teren in proprietate in ampriza drumului nu au permis executarea lucrărilor, au făcut nenumărate sesizări si reclamații, astfel ca lucrările nu s-au putut realiza pe toata lățimea drumului, nu s-au putut realiza șanțurile si acostamentele.
Toate aceste lucruri trebuiau să fie prevăzute de către Consiliul Județean, care nu doar că nu s-a pregătit în avans, dar nici nu a făcut lucrări de întreținere a drumului, deși ar fi fost obligat să facă asta.
La final de zi, unul dintre multele procese pe care Consiliul Județean le are cu această asociere a fost pierdut din cauza incompetenței comisiei juridice, care a întârziat să își facă treaba și care acum nu doar că a rămas fără despăgubirile de 60.493,97 lei, a trebuit să plătească și 434.826 de lei pe expertiza tehnică.
Asocierea, condusă de Tecar
Asocierea care a câștigat contractul are ca lider societatea Samus Construcții (acum Samus Tec), iar Construct Perom şi Via Procons sunt parteneri în licitație.
Samus Tec este controlată de afaceristul dejean Tecar Ioan, unul dintre cei mai bogați oameni din județul Cluj, despre care presa scria că ar fi trimis mită lui Horea Uiorean prin fiul său, Florin Tecar. Societatea a trecut printr-o restructurare în 2015, când și-a și schimbat numele, iar în 2023 a avut o cifră de afaceri de 16 milioane de lei, deși profitul a fost unul mic, de doar 92.000 de lei. În schimb, datoriile, care sunt în scădere, au ajuns la 18,7 milioane de lei, de la 24 în 2022.
Construct Perom este controlată de către Claudiu Romică Pentruț, prin mama sa, care apare ca proprietar în acte. Acesta deține mai multe societăți, fie pe numele său, fie pe cele a părinților săi, majoritatea având sediul în Bistrița-Năsăud. În 2023 Construct Perom a avut o cifră de afaceri de 4,3 milioane de lei, cu un profit de 217.000 lei și 73 de angajați.
Via Procons, controlată de Bodea Emil Grigore, este cea mai mică dintre cele trei afaceri, având în 2023 o cifră de afaceri de doar 55.000 de lei, un profit de 25.000 de lei și doar 2 angajați.
Ultimul raport al Bloomberg privind starea Uniunii Europene, seamănă cu un necrolog al Uniunii. La noi în țară mas-media nu prea vorbește despre ce se întâmplă la nivelul U.E. Acest articol îmi aduce aminte de o carte cu titlul: ”Corabia nebunilor”. Spor la vot!