Sabin Sărmaș, candidat la alegerile Parlamentare: „Emil Boc și-a pierdut reflexele politice și credibilitatea”

Sabin Sărmaș este un politician român cunoscut pentru activitatea sa în domeniul digitalizării și al inovației tehnologice. De-a lungul carierei sale, el a promovat constant proiecte care vizează modernizarea administrației publice și sprijinirea inițiativelor de digitalizare în România. În contextul alegerilor parlamentare din 2024, Sabin Sărmaș și-a depus candidatura ca independent pentru Camera Deputaților în județul Cluj. Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 13 Cluj a admis candidatura sa la data de 15 octombrie 2024.

1. Cum vă definiți ca politician?  În postările dvs. vă prezentați ca un outsider sincer, cu un ton neobișnuit de relaxat și direct pentru un politician. Cum sperați să transformați această atitudine într-o platformă serioasă în Parlament?

Cred că atitudinea mea relaxată vine din faptul că sunt independent. Cunosc politica de partid, o înțeleg, îi cunosc limitările – uneori firești, alteori nu. Limitele din partidele românești sunt, în marea lor majoritate, nefirești; adică sunt construite prost.

USR-ul a fost o încercare de construcție diferită, de a crea un partid altfel. Culmea este că, deși au un statut prin care doreau să ofere mai multă autonomie organizațiilor locale, au ajuns să creeze mici „baronași” locali. Avem organizații care, indiferent de performanță, rămân cu aceiași oameni, iar metoda „autobuzului” funcționează și aici – un control nevăzut asupra organizației, perpetuat de aceleași persoane. Faptul că aceiași oameni rămân, indiferent de rezultate, arată că, în realitate, construcția a eșuat. Cred că acest eșec se datorează tocmai faptului că s-au adunat oameni cu ideologii foarte diferite.

O dată pe an îmi fac acel compas politic ca să văd unde mă situez și dacă mă schimb. Întotdeauna ies ca fiind libertarian, iar din punct de vedere economic sunt de centru-dreapta. Relaxarea mea vine, cu siguranță, din faptul că nu depind de partid. Îmi permit să spun ce vreau și cum vreau, pentru că nu am un „șef” politic.

2. Cum credeți că va funcționa independența dvs. în Parlament?  Dat fiind că majoritatea deciziilor se iau în cadrul grupurilor parlamentare, cum veți aborda legislația, lobby-ul și presiunile partidelor?

Tocmai am trecut, în urmă cu câteva zile, un amendament la comisia de buget, fiind independent, privind criptomonedele, pe care nu se aștepta nimeni să îl trec. Este mai bine să fii independent decât să fii în opoziție, deoarece, de obicei, când ești în opoziție, puterea nu îți trece niciun proiect. Cunosc parlamentari din opoziție care au reușit, într-un mandat, să treacă 8 legi – și încă legi destul de importante – pentru că au știut să negocieze.

Ești în parlament ca să faci legi corecte, care au impact în societate. O să continui să fac ceea ce am făcut și în trecut; am procedat astfel chiar dacă nu eram independent. Aș fi putut să arăt puterea partidului din care proveneam, să nu îi ascult pe ceilalți și să fac cum cred eu. Totuși, am ales să colaborez, și această experiență îmi va fi de folos în viitor.

Am trei teme de campanie, iar una dintre ele este legată de legalizarea afterschool-ului și crearea unui cadru legislativ pentru acesta. Procesul implică formarea unui grup de lucru în care să inviți toate partidele să participe, să colaborezi cu societatea civilă, să implici Ministerul Educației și să discuți în detaliu proiectul de lege. Negocierea este esențială, indiferent dacă ești la putere sau într-un partid, deoarece, odată ce ai un proiect de lege, este important să îi implici pe toți factorii de decizie.

Dincolo de disfuncționalitățile din partide și de lucrurile mai puțin bune care se întâmplă acolo, există și parlamentari competenți. În momentul în care legea ajunge la comisie sau în plen și ai deja sprijinul lor, este mai ușor să obții susținere. Totuși, se întâmplă uneori ca un partid să te blocheze atunci când există interese politice mai mari în altă direcție, peste care nu poți să treci ca individ.

Am trăit și eu această experiență în partide, când doream să promovez o lege într-o anumită direcție și nu aveam susținere. E frustrant să nu poți ieși în fața oamenilor să explici că partidul nu te sprijină. Ca independent, însă, ai libertatea de a declara public că nu beneficiezi de susținere, iar din acel moment presiunea publică crește.

Cea mai dificilă promisiune electorală de îndeplinit, din cauza mizei uriașe pe care o implică, este cea legată de alegerea primarilor în două tururi. Aici, interesele sunt foarte puternice, iar schimbarea ar afecta semnificativ dinamica politică la nivel local. Mulți politicieni și multe partide preferă sistemul actual, cu un singur tur, deoarece facilitează păstrarea funcției pentru cei deja aflați în poziții de putere, reducând șansele ca noii candidați să câștige teren. Trecerea la două tururi ar deschide competiția și ar putea oferi comunităților o reprezentare mai fidelă a preferințelor lor reale, dar tocmai din acest motiv întâmpină o rezistență considerabilă.

Rezultatul ar fi fost altul dacă nu ar fi „furat” trei luni de campanie, comasând alegerile locale cu cele parlamentare. Valul creat era atât de puternic încât, în momentul alegerilor, aveam o notorietate de 50%. Astăzi, am peste 70%. Dacă alegerile ar fi continuat și ar mai fi fost două luni de campanie, rezultatul ar fi fost diferit.

3. Ați declarat că nu doriți să faceți parte din „Republica lui Nimic nu se poate face Niciodată.” Ce măsuri concrete intenționați să propuneți pentru a reduce birocrația și corupția, și cum vă veți asigura că ele vor avea un impact real?

Pentru birocrație, abordarea „nu se poate” este foarte bine înrădăcinată, însă aceasta poate fi „eliminată” prin reducerea birocrației – un adevăr despre care puțini vorbesc. Dacă elimini birocrația, îi dai mai puțină putere funcționarului public, care, altfel, se poate agăța de numeroase cârlige ale sistemului birocratic pentru a spune că „nu se poate”. Digitalizarea, despre care nu se mai vorbește atât de mult de când pandemia a trecut, este principala unealtă cu care putem combate acest fenomen. Nu este vorba doar de digitalizare în sine, ci de transformarea întregului sistem birocratic românesc.

În parlament, am realizat destul de multe pe plan administrativ. Am trecut două legi care, în opinia mea, sunt cele mai importante din ultimii 10 ani pentru transformarea digitală a României. Una dintre acestea este legea semnăturii electronice, pe care nici Cătălin Drulă, care era președinte de partid, nu a reușit să o treacă. Ca să vedeți, nici măcar un președinte de partid nu poate să adopte o lege dacă partidul său nu este la putere. Legea a fost votată de toată lumea: USR, AUR, PNL și PSD.

A doua lege, pe care o consider chiar mai importantă, deși nu se vorbește prea mult despre ea, este legea schimbului de date. Este un principiu simplu: dacă instituțiile publice dețin datele tale, ele le schimbă automat între ele, fără să te mai poarte pe tine ca „poștaș” prin oraș cu dosarul cu șină. Aceste două legi aduc o mare transparență procesului administrativ. Din păcate, ele se află încă în faza de implementare la minister, unde lucrurile se mișcă destul de încet – acesta este adevărul.

Un alt aspect despre care am discutat în parlament, dar pentru care nu am avut susținere, trebuie să recunosc, este acela de a evalua și acorda beneficii suplimentare funcționarilor publici pe baza satisfacției clienților. Eu nu aș mai oferi, de exemplu, niciun salariu de merit în Primăria Cluj fără a avea, în primul rând, evaluarea cetățeanului cu privire la serviciul respectiv.

4. Ați subliniat că nu sunteți „politicianul obișnuit”.  Care sunt valorile dvs. fundamentale și principiile care v-au motivat să candidați, și ce vă distinge în mod clar de ceilalți candidați independenți?

Spre deosebire de alți candidați independenți pe care i-am avut, am o înțelegere destul de bună a sistemului administrativ-politic din România, deoarece am activat înainte în zona privată, unde mi-am construit propria companie de la zero. Ulterior, am avut șansa de a conduce Autoritatea pentru Digitalizarea României. În timpul mandatului meu, ministerul a fost desființat și s-a creat această autoritate. Apoi, am stat și în parlament, astfel încât am atins cam toate segmentele, văzând cum funcționează statul și cum se desfășoară o administrație legislativă, administrativ-politică.

Această experiență mă face să fiu destul de ancorat atunci când propun ceva, iar cred că sunt destul de realist, chiar dacă, din punct de vedere politic, pun presiune pe adversarii politici, până la limita posibilului.

5. Ați menționat că sistemul actual se bazează pe întrebarea „Ai pe cineva?”  Ce părere aveți despre nepotismul și favoritismul din sistemul public și cum ați aborda problema aceasta din poziția de deputat?

Există și nepotism, și favoritism; pe de o parte, atunci când ai de-a face cu statul, aceasta este prima întrebare care îți vine în minte. Nepotismul este o problemă, dar pe de altă parte, există și neîncrederea oamenilor. Aceștia nu au încredere în instituții și se gândesc la cum își pot rezolva problema, fără să urmeze calea normală, pentru că o percep ca pe o fundătură. Ca deputat, nu pot înlocui această mentalitate și nu pot fi acel „ai pe cineva?” pentru tot Clujul dar, am dreptul să mă duc într-o instituție și să încerc să ajut un om în limitele legii. Mulți deputați și senatori nu vorbesc despre asta.

Abordarea pe care mi-o propun este de a repara sistemul pas cu pas. Nu se acordă autorizații în timp util la primărie…

R: E Black Friday acum!

Haha! Este Black Friday la Consiliul Județean! O să fac și eu un Black Friday – ofer informații înainte de a fi publice! Voi face un filmuleț cu partidele politice și un sondaj pe care îl voi prezenta ca o ofertă de Black Friday.

6. Ați reușit să adunați peste 37.000 de voturi la Primăria Cluj-Napoca. Cum veți folosi această susținere în campania actuală și ce ați învățat din acea experiență care ar putea să vă avantajeze la aceste alegeri?

Vreau să subliniez că am învățat să ascult oamenii. Este complicat să asculți oamenii în Cluj, deoarece sunt foarte diferiți, veniți din toate regiunile țării. Sunt mulți tineri, iar aceste diferențe influențează comportamentul electoral al locuitorilor, și nu doar în termeni de venituri.

Circulă acum un studiu online legat de venitul mediu pe gospodărie în Cluj, iar diferențele sunt semnificative: de la 13.000 de lei venit mediu pe familie până la 4.000 de lei, la o distanță de doar 3 km între cartiere. Vă dați seama că acești oameni au preocupări, nevoi și obiective diferite pe termen lung. Problemele sunt diverse, dar am învățat că multe dintre ele sunt la nivel de cartier. Foarte puțină lume circulă prin tot Clujul; mulți locuiesc în cartierul lor și au serviciile în proximitate sau și-ar dori să le aibă, dacă nu le au deja.

Astfel, multe probleme sunt extrem de locale. Cred că toate acestea ar trebui să fie o lecție și pentru candidații la prezidențiale, să înțeleagă că nu pot adresa mereu doar teme mari care să vizeze întreaga țară din perspectiva Bucureștiului. Sunt candidați care iau țara la pas și o fac foarte bine, chiar dacă nu sunt printre favoriți.

Evident că faptul că am avut peste 37.000 de voturi doar în Cluj-Napoca și că acum am nevoie, probabil, doar de 22.000 în tot județul îmi oferă o bază solidă. Din acest punct de vedere, am fost norocos. În plus, am făcut un lucru important: nu am dispărut. A fost vară, a fost concediu, dar am ales să rămân activ și prezent.

7. În ce măsură considerați că Emil Boc a evitat o confruntare directă în campania pentru primărie? Ați spus că vă simțeați ca și cum vă luptați cu un „sac de box” inert. Care a fost, din punctul dvs. de vedere, strategia greșită a lui Boc?

Chiar pot să îi dau sfaturi. Sincer, mă avantajează modul în care acționează politic. Emil Boc și-a pierdut reflexele politice și credibilitatea, deoarece nu a mai avut un adversar cu care să se confrunte și din cauza modului în care a administrat orașul.

Atunci când s-a trezit cu mine, nu a mai înțeles nimic din ceea ce se întâmplă. A greșit de multe ori, a greșit pentru că nu m-a luat în serios, deși mă cunoștea. Nu mi-a pus „poalele în cap”; am avut mereu o relație decentă. Poate că tocmai asta l-a făcut să mă subestimeze. S-a gândit că nu am determinare, însă determinarea este chiar calitatea care mă caracterizează din toate punctele de vedere.

A declarat, în timpul campaniei, că boții mei l-au atacat. A fost o conspirație, un cult, un atac venit din toate direcțiile: pe mare, pe apă și din aer.

R: Un fel de „flacăra violet”!

Oricum, pe toată perioada campaniei a purtat o cravată violet – exact din acest motiv. Și, în continuare, refuză să accepte că are o problemă în felul în care administrează orașul și în onestitatea față de societate, în general. Asta, evident, mă ajută pe mine.

8. Ați afirmat că „sistemul economic, politic și birocratic din Cluj nu a fost zdruncinat timp de 20 de ani.” Ce schimbări urgente considerați că sunt necesare în administrația locală și cum le-ați implementa dacă ați avea putere de decizie?

Sistemul politico-administrativ și economic din Cluj, clădit în jurul primăriei și format din exact aceiași oameni de 20 de ani – unii chiar mai vechi, de pe vremea lui Funar – a devenit nu doar inert și ineficient, dar și extrem de netransparent. S-au consolidat niște grupuri de interese care, în mod normal, nu doresc schimbarea. Cu mine, lucrurile vor fi foarte simple: totul va fi extrem de transparent. Nimeni nu poate contesta o competiție liberă. Însă, când sistemul este defect, mereu va apărea cineva care să ceară „ajută-mă pe mine.” Acest sistem funcționează doar pentru unii; cred că întreaga Primărie Cluj trebuie reașezată.

9. V-ați prezentat publicului ca o persoană sinceră, care uneori „înjură și râde mult.” Credeți că abordarea dvs. nonconformistă poate atrage voturi suplimentare sau poate avea efect invers? Cum percepeți această sinceritate în contextul poziției de parlamentar?

Pariul acesta al sincerității, dacă nu îl joci, devine foarte complicat pe termen lung. Nu ar fi mai bine să îmi asum micile imperfecțiuni pe care le am? Ai observat cât de greu le este candidaților la prezidențiale să spună: „Da, am greșit.” Mai mult, se vând mereu ca fiind candidați perfecți. Uite ce au pățit Iohannis sau Băsescu: li s-a creat o aură de sfinți, dar, când s-a văzut unde stau de fapt, efectul invers a fost extrem de puternic și devastator.

10. Cum interpretați rezultatul dvs. la primărie ca o dovadă de ineficiență a partidelor politice?  Ce considerați că trebuie să înțeleagă clujenii și românii despre funcționarea partidelor și cum credeți că ar trebui schimbat acest sistem?

A început să devină o pasiune pentru mine, așa că mai citesc din când în când despre cum funcționează partidele. PNL-ul a fost, și pentru mine, un eșec; nu s-a terminat foarte bine. Nu a fost o despărțire din partea mea, ci am fost dat afară.

Este clar că, undeva, ceva nu a funcționat, doar că problema nu a fost la mine. Problema este una cronică, și am discutat despre asta la începutul interviului. Totul pornește de la resursele umane. În esență, nu am văzut nicio reformă în partide în ultimii 30 de ani, nici măcar schimbări.

12. Cât de mult v-a ajutat rețelele sociale să ajungeți la public? Cât de mult credeți că poate un independent să depășească „mașinăria de vot” a partidelor folosind mediul online și cum veți aborda comunicarea în această campanie?

Eu, practic, am câștigat datorită prezenței online. În politică, există oameni care cred că online-ul nu este important și alții care recunosc importanța acestuia, dar consideră că este complicat și dificil să obții eficiență pe rețelele sociale. Partidele, în continuare, nu sunt acolo. Faptul că am avut vizibilitate pe rețelele sociale m-a ajutat foarte mult.

13. Dacă veți fi ales, ce veți face, concret?

Aș fi mai surprins să nu ies la parlamentare decât aș fi fost surprins să câștig ca primar la Primăria Cluj.

14. Credeți că Județul Cluj, implicit Municipiul sunt conduse din umbră de oameni de afaceri cu influență asupra politicienilor locali?

Politicienii locali sunt vechi, iar prietenii lor sunt vechi.