Teodora Molnar, pe eşafodul justiţiei

Din informaţiile noastre este posibil ca procurorii care au instrumentat cazul, adică Teodora Molnar şi Doru Dobocan, să fie traşi la răspundere pentru dispariţia banilor

Gazeta v-a prezentat în repetate rânduri cazuri în care magistraţii, din gravă neglijenţă sau rea-voinţă, au instrumentat unele dosare asemeni unor amatori. Problema este că acei magistraţi nu sunt la început de carieră, fiind vorba despre procurori sau judecători cu mulţi ani de experienţă în magistratură. Din nefericire, cazuri precum cele instrumentate de Mircea Hrudei, Daciana Deritei sau Teodora Molnar, toţi- foşti sau actuali procurori DIICOT- nu fac decât să sporească şi mai mult neîncrederea cetăţenilor în justiţie. De-a lungul timpului, Gezata v-a prezentat diverse cazuri în care aceşti procurori au încălcat legea cu bocancii plini de noroi, trimiţând şi menţinând în arest o serie de oameni nevinovaţi. Ultima “ispravă” a “trioului magnific” face referire la un caz de trafic de droguri de mare risc, dosar instrumentat de către Teodora Molnar. Procesul cu pricina s-a finalizat prin condamnarea inculpaţilor. Totuşi, problema este că pe timpul derulării procesului, procurorul de caz a dispus punerea sub sechestru a banilor găsiţi asupra inculpaţilor. Respectivele sume de bani au fost înscrise în rechizitoriu. Judecătorul care s-a ocupat de acest caz a dispus, printr-o decizie definitivă şi irevocabilă, returnarea către inculpaţi a banilor confiscaţi. Totuşi,  la a doua “numărătoare”, au dispărut, ca prin minune ,aproape 20.000 de euro. Se presupune că aceşti bani au intrat în conturile unora dintre cei care “s-au ocupat” de caz. Sursele noastre confirmă că în următoarea perioadă cei doi vor beneficia de “privilegiul” de a fi anchetaţi pentru dispariţia banilor şi cel mai probabil ,vor trebui să-i returneze.

Drumul banilor

În 2004, mai mulţi cetăţeni români şi turci au fost condamnaţi pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc. În anul 2003 ,când s-a început urmărirea penală împotriva acestora, procurorul de caz, Teodora Molnar, la acea vreme- şeful Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Cluj (DIICOT Cluj) -a fost cea care a instrumentat cazul. În rechizitoriul semnat de către aceasta apăreau, pe lângă învinuirile aduse şi motivele pentru care s-a început urmărirea penală împotriva inculpaţilor şi sumele de bani găsite asupra acestora, bani puşi sub sechestru de către procurorii DIICOT Cluj. Conform unui calcul aproximativ, procurorii au sechestrat circa 50.000 de euro de la toţi inculpaţii, plus 682 de grame de aur în bijuterii a căror valoare atinge suma de 30.000 de euro. Banii şi bijuteriile ar fi trebuit, în mod normal ,să fie trimişi în cel mai scurt timp către Trezorerie sau către o bancă parteneră pentru a fi păstraţi. Totuşi, banii au ajuns în conturile BCR Cluj, după aproape 16 luni de la data redactării rechizitoriului. Mai mult decât atât, în vistieria Băncii Comerciale Române au intrat cu 20.000 de euro mai puţini bani decât ar fi trebuit. Judecătorii Tribunalului Suceava, localitate în care s-a strămutat dosarul, au decis în 2005, adică după aproximativ un an de la începerea urmăririi penale, condamnarea inculpaţilor, dar, mai mult decât atât,  restituirea banilor şi a bijuteriilor confiscate de către procurorii DIICOT Cluj. Singura problemă este că o parte din bani nu mai sunt de găsit. După mai multe procese, disputate între inculpaţi şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Cluj (DGFP Cluj), instituţia prin care trebuie să se restituie banii, s-a ajuns la o soluţie amiabilă de rezolvare a conflictului. Astfel, din informaţiile noastre,  DGFP Cluj este dispusă să returneze banii care i-au fost viraţi de către reprezentanţii Curţii de Apel Cluj, urmând ca mai apoi, inculpaţii să găsească o soluţie pentru recuperarea restului de bani. Singura modalitate prin care restul banilor vor putea fi recuperaţi este găsirea celor care i-au furat. Este foarte posibil ca procurorii Teodora Molnar şi Doru Dobocan, magistraţi care s-au ocupat de acest caz ,să nu fie străini de dispariţia banilor inculpaţilor. Trebuie subliniat că Teodora Molnar, în calitate de procuror de caz, a fost printre puţinele persoane care au avut acces la toate probele din dosar, inclusiv la banii sechestraţi. Mai mult, aceasta, tot în calitate de procuror de caz, a fost cea care a trecut în rechizitoriu sumele de bani sechestrate, în primă fază trecând sumele reale confiscate. Singura problemă este că banii cu pricina nu au ajuns niciodată, în totalitate, în conturile BCR Cluj, o parte din bani “pierzându-se” pe traseu. Or, dacă inculpaţii vor decide să acţioneze în instanţă pe cineva pentru recuperarea banilor, aceştia îşi vor îndrepta acţiunea în primul rând împotriva celor doi procurori care s-au ocupat de caz.

Unde-s banii?

În rechizitoriul semnat de către procurorul Teodora Molnar erau trecute  clar, “negru pe alb”, sumele sechestrate de la fiecare inculpat în parte. Astfel, în actul cu pricina era menţionat că au fost puşi sub sechestru 2365 euro, 6 dolari SUA, 5.000.000 de lire turceşti ,plus 750 de lire monede, 42 leva bulgari, 810.000 lei vechi, bani găsiţi asupra lui Malik Gencay. Asupra inculpatului Baris Gencay s-au găsit 224 de euro, 44 dolari SUA, 1 milion lire turceşti, 475.000 lei, bani care, de asemenea, au fost sechestraţi. De la Muzaffer Sevil s-au ridicat  262,20 euro şi 255.000. Gencay Cihan a fost “văduvit” de 18.947.000 de lei, 955 euro 400 forinţi, 1.000 lire italiene, 50.000 lire turceşti şi 20 dinari, iar de la inculpatul Gencay Malik s-a ridicat suma de 22.600 euro şi 24.600 dolari SUA. Făcând un calcul aproximativ, procurorii DIICOT Cluj au ridicat de la inculpaţi aproape 50.000 euro. Pe lângă bani, procurorii DIICOT au pus sub sechestru şi 682 grame de aur, bijuterii în valoare de aproximativ 30.000 euro. Toate aceste informaţii sunt cuprinse în rechizitoriul întocmit de procurorul Teodora Molnar la data de 18 martie 2004. După judecarea procesului penal de la Tribunalul Suceava şi condamnarea inculpaţilor s-a început un nou proces, de această dată unul civil, pentru recuperarea sumelor. Acţiunea a fost înaintată, pentru că DGFP a comunicat că în conturile acesteia au fost virate doar o parte din bani. Prin sentinţa civilă numărul 8819/2008 Direcţia Generală a Finanţelor Publice Cluj recunoaşte obligaţia de restituire către inculpaţi a sumei de 12.350 dolari americani, 15107 euro şi 2040 lei, bani pentru care s-a întocmit un proces- verbal de predare – primire. Pentru restul de 20.000 euro nu există niciun fel de act, asta în condiţiile în care banii cu pricina apar în rechizitoriu.

Augustin Stanciu