Cum ne-am lăsat „bechteliţi”

Cea mai proastă afacere cu care s-a căpătuit România în ultimii cinci ani este contractul Bechtel care a fost semnat în 2003 de Guvernul Năstase. Pentru atribuirea lucrărilor de construire a Autostrăzii Transilvania nu s-a organizat o licitaţie publică deşi contractul era de sute de milioane de euro, iar după câteva luni de la alegerea Bechtel, contractul s-a secretizat. Apoi, în februarie 2006, în urma unei renegocieri, contractul a fost prelungit, termenul de finalizare din decembrie 2012 pentru decembrie 2013. Cu toate acestea, pînă în momentul de faţă, din cei 415 km de autostradă s-au construit “minus” 31 de kilometri. Cu toate acestea, guvernul a plătit până acum peste 700 de milioane de euro. Mai mult, oficiali din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) spun că, odată cu formarea unui nou guvern, s-ar putea ivi o posibilitate de a stopa “jaful” Bechtel dacă România ar putea accesa fonduri europene şi va inclusă în noul coridor de transport pan-european. „Se aşteaptă o reorganizare la nivelul ministerului de care ţinem, pentru că noi (CNADNR, n.red.) nu putem rezilia contractul ăsta, şi astfel va fi posibilă rezilierea contractului cu cei de la Bechtel. Banii europeni ar putea veni dacă noul guvern va prezenta garanţii de transparenţă în alegerea unor firme constructoare. În mod sigur vor fi alese firme din cadrul Uniunii, dar deocamdată nu putem şti sigur nimic pentru că discuţiile se află într-o fază incipientă. Anul viitor se vor negocia la nivelul UE noi coridoare de transport unul dintre acestea urmând să fie un coridor nord-sud care să lege Polonia, Slovacia, Ungaria, România cu Bulgaria”, spune un oficial din cadrul Companiei de autostrăzi. Până acum, contractul Bechtel nu a însemnat pentru România decât bani pierduţi, iar americanii au făcut tot posibilul pentru a întârzia lucrările la autostradă.

Tăriceanu ca Năstase

În promisiunile electorale din 2004 ale fostului ministru, Adrian Năstase, se regăsea, după cum promitea şi actualul şef al executivului, Călin Popescu Tăriceanu, executarea de lucrări hei-rupiste la Autostrada Transilvania. Însă, atât Năstase, cât şi Tăriceanu, nu au făcut altceva decât să verse bani publici în conturile celor de la Bechtel, fără ca lucrările la acest proiect să se desfăşoare după cum ar fi trebuit. În momentul de faţă, Bechtel execută refacerea unor lucrări care au fost greşite, adică se reface infrastructura autostrăzii, operaţiune care va costa circa 100 de milioane de euro. Aceste probleme au apărut pentru că nu s-a respectat reţeta pentru asfalt şi au apărut alunecări de teren din cauza neconsolidării taluzurilor. Chiar dacă pentru remedierea greşelilor urmează ca primii nouă kilometri de asfalt să fie decopertaţi, guvernul lui Tăriceanu se pregătea să aprobe un buget de minim 520 milioane de euro pentru lucrările de anul viitor. “Conform clauzei 19 din contract, în situaţia în care nu plătim facturile la timp, compania Bechtel poate înceta activitatea fără să anunţe Ministerul Transporturilor. Anul acesta s-a plătit avansul în luna martie. Compania Bechtel nu are obligaţia de a conserva lucrările pe timp de iarnă şi le poate abandona în orice moment. Ei sunt protejaţi foarte bine de contract şi nu îi forţează nimeni”, explică unul dintre oficialii companiei de autostrăzi, care susţine că, la final, costurile totale s-ar putea ridica la aproape opt miliarde de euro, faţă de cele 2,2 miliarde de euro estimate iniţial. Spre exemplu, pentru construcţia unui viaduct de 30 de metri înălţime la Suplacu de Bârcău, cei de la Bechtel au luat 160 de milioane de euro de la bugetul de stat.

Lupul, paznic la oi

O altă ”afacere” făcută de cei de la Bechtel este aceea de a pune lupul paznic la oi. Cu alte cuvinte, pentru a supraveghea lucrările făcute de cei de la Bechtel a fost aleasă o societate franceză care este asociată cu cei de la Bechtel într-o altă societate. Astfel, statul român a plătit 56 milioane de euro unei firme de consultanţă din Franţa, Scetauroute, pentru a ajuta Compania de Autostrăzi să supravegheze şi să obţină cele mai bune şi mai ieftine lucrări de la Bechtel. Doar că societatea franceză face parte din grupul Egis, alături de o altă firmă, Semaly, la care Egis este acţionar cu 82,57 % din acţiuni. Coincidenţa face ca restul acţiunilor să fie deţinute de Societatea Franceză a Căilor Ferate (1,08% acţiuni) şi societatea Bechtel cu 16,35% din acţiuni. Astfel, statul român a reuşit performanţa să angajeze o firmă de consultanţă care să evalueze lucrările Bechtel, firmă cu care compania americană este asociată. Interesant este că în cadrul CNADNR, în funcţia de director adjunct a fost angajat Dorin Debuceanu, care în trecut a fost şi angajat la Bechtel. Astfel, s-a mai încălcat o prevedere a contractul încheiat între compania americană şi statul român, contract care interzice acest lucru. În CV-ul lui Debuceanu este menţionat că a fost angajat la Bechtel International INC Reno Nevada SUA, ca inginer de structuri (în perioada iunie – septembrie 2004) şi ca inginer la Departamentul de Control şi Asigurarea Calităţii, din septembrie 2004 până în septembrie 2005.

Contract beton

Radu Berceanu, fostul ministru al Transporturilor, se arăta extrem de contrariat de faptul că statul român va plăti pentru Autostrada Bechtel sume colosale de 5 miliarde de euro. “E vorba de sume colosale, vorbim de miliarde euro. Am mai spus că, în loc de 2,3 miliarde de euro, autostrada va costa 5,4 miliarde de euro. Aprecierea cum că această autostradă va costa peste 7 miliarde de euro, este cât se poate de plauzibilă, deci vom cheltui cu cel puţin 5 miliarde de euro mai mult”, declara Berceanu într-o conferinţă de presă, conform Mediafax. Tot pe “ochi frumoşi” au fost plătite şi o parte din materialele pentru lucrările la “autostrada Bechtel”. Conform contractului din 2003 semnat între guvernul PSD şi compania Bechtel, preţurile la care era angajat bugetul ţării erau cu mult supraevaluate. Materialele de construcţie aveau un preţ dublu faţă de cel al aceloraşi materiale folosite, spre exemplu, la Autostrada Soarelui. Potrivit anexei 1, tona de beton Bechtel a fost cotata, înca din 2003, la un preţ aproape dublu faţă de betonul similar decontat, în acea perioada, la construirea Autostrăzii Soarelui. Trebuie specificat că aceste valori mult mai mari se indexează anual, în euro. Adică, în acest an statul român va plăti companiei americane preţuri mai mari cu 26% decât cele stabilite în 2003. Spre exemplu, pentru betonul cu rezistenţă 20-25 americanii au primit un preţ de circa 130 de euro/metru cub, în timp ce pentru Autostrada Soarelui acelaşi tip de beton a costat în 2004 doar 65 de euro/metru cub. Pentru betonul clasa 15 la americani preţul a fost de 113,99 euro/metru cub, în timp ce preţul achitat pentru acelaşi tip de beton în alte cazuri a fost de 52 de euro/metru cub.

Preţuri supraevaluate

O altă afacere care s-a făcut de pe urma celor de la Bechtel a fost modul în care s-au făcut expropriele de terenuri aflate în proprietate private şi peste care trebuie să treacă Autostrada Transilvania. Peţul mediu pentru care s-au făcut exproprieri a gravitat în jurul sumei de 5 dolari pe metru patrat. Conform datelor oficiale, în 2004 CNADNR a plătit despăgubiri în valoare de 489 miliarde lei, iar în 2005 au mai fost acordate alte 640 miliarde de lei. În total, statul a cumpărat 2.905 hectare de teren pentru construirea acestei autostrăzi. În 2004, tariful minim pe dosar de expropriere se situa între 1.000 -1.500 de euro, existând unele informaţii care spun că multe dintre terenurile expropriate au fost supraevaluate pentru că tot ce depasea 1.500 de euro se taxa cu 10% din valoarea terenului. Exproprierile se fac preponderent de firma de avocatură Cecilia Popa&Asociaţii din Bucureşti. Chiar dacă este vorba de bani publici, sumele nu se pot afla cu exactitate deoarece contractele sunt secrete. Această secretizare este stipulată în ordonanţa “cadou”  60/2001 promulgată în timpul Guvernului Năstase şi stipulează că şefii instituţiilor statului pot alege, fără licitaţie, ce avocaţii pe care îi pot plăti în mod confidenţial. Pentru ca tabloul să fie complet, pentru construcţia autostrăzii, lăţimea tramei autostrăzii a fost calculată greşit, astfel că unele terenuri au fost expropriate din… greşeală. Iniţial, cei din cadrul Companiei de Drumuri au întocmit documentele de exproprieri pentru o autostradă calculată la 70 de metri lăţime. După ce studiile au arătat că autostrada are nevoie doar de 50 de metri în lăţime, actele au fost refăcute, ceea ce a necesitat o întîrziere destul de consistentă pentru începerea lucrărilor conform înţelegerii între Stat şi Bechtel. Din acest motiv al nerespectării clauzelor contractuale Bechtel a solicitat 11 milioane de euro ca penalităţi.

Şantaj cu concedieri

Simţind că li se apropie sfîrşitul contractului, ultima găselniţă a celor de la Bechtel a fost să santajeze guvernul pentru a mai primi fonduri bugetare. Oficialii Bechtel au anunţat că vor disponibiliza marea parte a muncitorilor români care lucrează la proiectul autostrăzii pentru că nu mai au fonduri pentru anul viitor. Conform Bechtel, până în acest moment, a fost suspendată activitatea câtorva sute de salariaţi, iar sindicatele au fost informate în privinţa unei eventuale concedieri colective a angajaţilor. “Regretăm că trebuie să luăm această măsură, dar nu putem continua lucrările fără a fi plătiţi şi fără a avea acces liber şi fără obstacole la suprafeţe de teren cu o întindere considerabilă, situate una în continuarea celeilate. La această dată, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România ne datorează peste 27 milioane euro şi TVA în valoare de peste 14.7 milioane de lei pentru lucrări certificate încă din luna iulie”, a declarat Michael Mix, director de proiect. Salariul mediu al unui muncitor de pe şantierul autostrăzii este de 1500 de lei, iar dacă oamenii vor fi disponibilizaţi, ar trebui să primească salarii compensatorii. Iar, conform legislaţiei în vigoare, dacă angajatorul disponibilizează o parte din personal din raţiuni economice de restructurare, cel puţin un an de zile posturile respective nu vor putea fi scoase la concurs şi nu se vor putea angaja alţi 2.300 de muncitori prea curând. “CNADNR a întâmpinat dificultăţi în asigurarea accesului la terenul necesar efectuării lucrărilor; eliberarea terenului şi relocarea utilităţilor, îndepărtarea deşeurilor şi a materialelor periculoase, precum şi în ceea ce priveşte descărcarea de sarcina arheologică. În această situaţie, ne este imposibil să menţinem ritmul actual de efectuare a lucrărilor”, mai arată comunicatul. Ca replică la ameninţarea cu disponibilizările muncitorilor, reprezentanţii CNADNR spun că ei au trimis o solicitare către Ministerul finanţelor pentru o realocare bugetară şi Compania şi-a onorat partea de obligaţii „În acest sens, CNADNR SA a înaintat, prin intermediul Ministerului Transporturilor, o solicitare către Ministerul de Finanţe pentru alocarea sumelor aferente proiectului Autostrada Transilvania, potrivit Bugetului de Venituri şi Cheltuieli aprobat pentru anul 2008. CNADNR a respectat obligaţia de a aviza în CTE Proiectul Tehnic pentru un nou sector, sectorul 3A Gilău-Mihăileşti”, se arată într-un comunicat al Companiei.

Bechtel nu făcut “găuri” doar în bugetul de stat, ci şi în drumurile pe care camioanele companiei trec pentru a (nu) construi autostrada. Timp de câteva luni de zile, peste 100 de săteni din satele Săvădisla şi Vlaha au fost terorizaţi anul acesta de zgomotul şi praful făcut de camioanele Bechtel care le treaceau din oră în oră prin faţa caselor. Din cauza acestui trafic pereţii caselor au început să se crape iar străzile arată şi acum ca după un război. Soferii Bechtel preferau să treacă prin comunele menţionate, chiar dacă puteau folosi un drum de ocolire, dar care era mai lung. Situaţia a fost remediată după ce a intrat în atenţia Prefecturii Cluj şi a administraţiilor judeţene care au încheiat un protocol între compania Bechtel, Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri, Consiliului Judeţean Cluj şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România pentru ca Bechtel să finalizeze un pod peste râul Arieş

Contractul Bechtel face obiectul şi unui dosar penal instrumentat de procurorii
Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în care au fost cercetaţi Miron Mitrea, fost ministru al Transporturilor, şi fostul director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Mihail Băsulescu. Potrivit plângerii formulate, Mitrea şi Băsulescu nu ar fi respectat anumite dispozitii legale care fac referire la încheierea contractului de proiectare şi construire a autostrăzii Braşov-Cluj-Bors. Printr-o hotărâre de guvern, CNADNR a fost împuternicită de Guvern să semneze contractul de proiectare şi construire a autostrazii „Bechtel”. În calitate de director general al CNADNR, Mihail Băsulesu a semnat acest contract, însă, conform aceleiasi surse, nu s-a limitat la contractul aprobat, ci a semnat şi 14 anexe la acest contract. Potrivit Ordonanţei de urgenţă nr 120/2003, odată cu respectivul contract şi anexele trebuiau supuse aprobării Guvernului României, întrucât erau parte integranta din el şi conţineau preţurile estimative ale lucrărilor. Astfel, bugetul de stat a suferit un mare prejudiciu. În cadrul cercetărilor, Miron Mitrea şi Băsulescu au obţinut neînceprea urmăririi penale pentru faptele de care a fost acuzat.

Ştefan Trandafir