Doar un singur senator clujean a semnat pentru răspunderea magistraților

Pentru că în ultimul timp politicienii români au ajuns să se simtă ca niște iepuri de câmp în bătaia puștii încărcate magistrați, aproape 50 de parlamentari au semnat pentru o lege clară prin care să poată fi atrasă răspunderea magistraților. Până în momentul de față, din 1998 până anul trecut, din cauza erorilor cauzate de procurori și judecători statul a plătit despăgubiri în valoare de aproape 200 de milioane de lei, însă Ministerul Finanțelor nu a înaintat nici o acțiune în justiție împotriva vreunui magistrat pentru recuperarea prejudiciului creat. Din Cluj, singurul parlamentar care a semnat pentru noua lege a răspunderii magistraților este Laszlo Attila.

La începutul lunii martie, senatoarea Cristiana Anghel a depus un proiect de lege prin care se dorește aducerea în ”modernitate” a legii răspunderii magistraților. În momentul de față, un magistrat care ”șuntează” un dosar sau dă o hotărâre cu dedicație iar în urma acestor decizii statul ajunge să plătească despăgubiri, el scapă nepedepsit. În mod normal, statul ar trebui să deschidă un proces prin Ministerul de Finanțe împotriva magistratului respectiv. Însă, din 1998 până anul trecut, potrivit Ministerului Finanțelor, prejudiciul adus statului din cauza erorilor apărut în cadrul proceselor, civile sau penale, a fost de peste 194,4 milioane de lei, adică aproximativ 43 de milioane de euro, iar numărul proceselor deschise de Ministerul Finanțelor pentru recuperarea vreunei părți din acest prejudiciu este zero.

Potrivit proiectului de lege inițiat de senatoarea Anghel ”Alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins: Dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârșite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercită decât în cazul în care partea a uzat de toate căile de atac prevăzute de lege împotrivă hotărârii ce se pretinde a constitui o eroare judiciară.  Alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins: După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se va îndreptă, de îndată, cu o acțiunea în despăgubiri împotrivă judecătorului sau procurorului care, cu rea-credința sau gravă neglijență, a săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii. Alineatul (8) se modifică și va avea următorul cuprins: Termenul de prescripție a dreptului la acțiune în toate cazurile prevăzute de prezentul articol este de zece ani”, se arată în propunerea legislativă.

Praf în ochi

În același timp, prin sertarele CSM-ului zac proiecte pentru ca legea răspunderii magistraților să fie aplicată cu succes, însă nimeni nu vrea să le aducă în discuție.

Spre exemplu, unul dintre ele arată cum răspunderea magistraților ar putea funcționa prin intermediul unei asigurări de malpraxis.

”În mod normal, toți funcționarii publici, inclusiv magistrații, ar trebui să își încheie o asigurare de malpraxis și aceasta să fie o condiție sine qua non pentru angajarea în aparatul respectiv, urmând ca asiguratul să fie preocupat ulterior de relația comercială pe care o are cu asiguratorul. Practic, așa ceva se întâmplă cu toate persoanele care au permis de conducere, așa că sistemul nu ar fi zguduit de o noutate nemaiauzită! Însă în aparatele de stat nimeni nu vrea să răspundă pentru ceea ce face. Gândiți-vă că după câteva greșeli flagrante făcute de magistrați, asiguratorul va trebui să mărească prima de asigurare pentru a-l responsabiliza pe asigurat și s-ar putea ajunge ca unui magistrat care a gafat de prea multe ori să nu i se mai încheie asigurare și, implicit, să nu mai poată lucra în sistem. Pe lângă magistrați, sunt mii de funcționari publici care încheie greșit acte administrative, polițiști care nu știu să scrie un proces verbal și în baza acestor erori un contravenient scapă nepedepsit! Toți acești angajați nu răspund pentru erorile pe care le comit!”, arată un reprezentat al sistemului juridic.

Vot secret că le dârdâie costumul 

Singurul parlamentar clujean care a semnat și susține această propunere legislativă este senatorul UDMR clujean, Laszlo Attila. El a declarat că sunt șanse ca acest proiect să treacă de votul senatorilor dacă exprimarea lui va fi făcută în mod secret.

”Eu susțin orice proiect de lege care poate duce la responsabilizarea celor care fac parte dintr-o castă sau dintr-o profesie. Doamna Anghel ne-a dat proiectul și mie mi s-a părut o idee bună. Sunt șanse ca el să treacă de votul colegilor dacă opțiunile pentru adoptarea sau respingerea proiectului legislativ vor fi făcute în mod secret”, a declarat senatorul Laszlo Attila.

Acum răspunde statul, apoi magistratul

În prezent, răspunderea materială a magistraților este reglementată prin normele articolului 52 din Constituţia României unde se stipulează că „statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă”. Însă, din punct de vedere legal este extrem de greu de dovedit în faţa altui judecător că unul dintre colegii lui a acţionat într-un anume proces cu rea-credinţă şi că vinovatul trebui să răspundă patrimonial.  În cazul în care statul a fost condamnat să plătească despăgubiri ca urmare a producerii unei erori judiciare în procesele penale, hotărârea de condamnare va fi comunicată CSM-ului de către instanţa la care aceasta a rămas irevocabilă, în termen de 30 de zile de la motivare, în vederea stabilirii existenţei relei credinţe sau a gravei neglijenţe. În cazul în care a fost stabilită existenţa relei credinţe sau a gravei neglijenţe în cadrul acţiunii disciplinare, Ministerul Economiei va sesiza organul de urmărire penală competent şi se va constituie parte civilă în cauză, cu suma plătită pentru repararea prejudiciului.