Groapa temporară a Clujului este eterna problemă a județului. Cum Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID), adică groapa ecologică, poate fi făcută până în 2019, autoritățile își pasează responsabilitatea construcției unei rampe temporare pe care să stocheze gunoiul. Primăria Cluj-Napoca dă vina pe Consiliul Județean că nu a finalizat CMID în timp, Consiliul Județean dă vină pe Boc și spune că acesta să se ocupe de construcția unei rampe, dar există și o nouă soluție: Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Eco-Metropolitan. Cei care supervizează implementarea proiectului CMID sunt tot cei care ar putea găsit soluția pentru o groapă temporară. Iar cum de luni ADI are un nou director în persoana lui Bogdan Costea, fostul șef de la Garda de Mediu, sperăm că se va găsi soluția înaintea armaghedonului gunoaielor.
Se tot caută o soluție pentru groapa de gunoi temporară a Clujului. Însă variantele pică pe capete. După ce a picat varianta construcției unei rampe temporare chiar pe suprafața pe care se dorește construcția celulei doi din CMID, recent a picat și varianta construcției unei rampe pe amplasamentul deținut anterior de Bechtel în comuna Săvădisla. Soluția va trebui găsită de către Bogdan Costea, noul șef al ADI Eco-Metropolitan, care de luni va începe în pâine. Până atunci, să vă explicăm de ce a picat varianta cu actualul amplasament al groapei de gunoi. Președintele Agenției de Protecția Mediului spune într-o scrisoare adresată Consiliului Județean (CJ) Cluj că dacă se modifică acordul de mediu s-ar putea pierde finanțarea europeană. Și nimeni nu își dorește asta, nu?
Ce spune șeful de la Protecția Mediului
”Proiectul Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Cluj deține acordul de mediu nr. 18/NV/6/12.08.2010 emis de ARPM Cluj-Napoca.
În situația în care se dorește modificarea proiuectului existent prin realizarea unei rampe temporare de stocare a deșeurilor menajere în interiorul amaplasamentului CMID, utilizând terenul destinat pentru a doua celulă, va fi necesară revizuirea acordului de mediu în conformitate cu HG 445/2009 și OM 135/2010.
Considerăm că revizuirea acordului existent va modifica datele din aplicația de finanțare, acordul de mediu fiind parte integrantă a acestuia, putând conduce la pierderea finanțării proiectului prin Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013”, se arată într-o scrisoare trimisă de Toma Florin Petcu, președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului.
Varianta Săvădisla a picat
Amplasamentul bazei Bechtel din Săvădisla părea varianta ideală: o suprafață mare, cu acces la autostradă și aproape de Cluj-Napoca. Doar că în acordul lor de mediu se stipulează că Primăria Săvădisla trebuia să aducă acel teren în starea anterioară, adică de pășune. Ceea ce nu au făcut. Și a trecut ceva timp de când au plecat cei de la Bechtel. Oricum, care ar fi rostul transformării unui teren folosit pentru construcții în pășune dacă ulterior vrei să plasezi o groapă temporară de gunoi pe el? Oricum, varianta aceasta nu este fezabilă și ar fi durat prea mult timp datorită termenelor îndelungi până când s-ar putea depune o nouă autorizație de mediu pentru ca să se realizeze o groapă de gunoi.
500.000 de tone de deșeuri, depozitare ilegală de cinci ani
Oficialii CJ Cluj au depistat 500.000 de tone de tone de gunoaie depozitate ilegal la Pata Rât. Locuitorii din Cluj-Napoca produc până în 300.000 de tone anual de deșeuri, deși raportările companiilor de salubritate sunt undeva pe la 100.000 de tone. Miros fin de evaziune fiscală… Nu vi se pare? Dacă ar fi 300.000 de tone ar fi vorba despre o depozitare ilegală de un an și jumătate, pe când dacă luăm în calcul varianta oficială vorbim de cinci ani de gunoaie depozitate ilegal la Pata Rât. Și nimănui nu i-a păsat. Chiar credeți că cei de la Salprest Rampă, proprietarul rampei închise, au păzit amplasamentul așa cum li se prevede în contract? Vă zicem noi că era practic imposibil. Dar oricum nimeni nu a vrut să se clarifice situația până acum.
ADI, cel mai bun candidat, să găsească soluția
Dar poate soluția să răsară de unde ne așteptăm mai puțin. CJ Cluj și Primăria Cluj-Napoca se duelează în construcția unei rampe temporare. Și nu pentru că ambele instituții ar vrea să construiască rampa, ci că fiecare încearcă să paseze responsabilitatea la cealaltă. ADI Eco-Metropolitan ar putea fi soluția de compromis, deoarece din această asociație fac parte toate Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT). Sursele noastre ne arată că Bogdan Costea, noul director al ADI, spune că vrea să se implice în acest subiect atât de sensibil dacă primăriile i-o vor cere. El va avea o întâlnire cu primarii și va stabili de luni încolo care sunt prioritățile în cadrul unui subiect atât de sensibil cum este unde se depozitează deșeurile clujenilor.
”În 2009 când toată lumea a decis să ne îndeplinim niște obligațiile printre care și închiderea rampelor neconforme ca toate UAT-urile să se constituie într-un ADI metropolitan. Care a funcționat la nivel de Cluj. A fost o condiție a primirii finanțării. Reglementează clar și frumos ce obligație au. Consiliul Județean are o singură atribuție: să implementeze CMID: să închide rampele neconforme, să deschidă stația de transfer, să pună la dispoziție acele pubele și să facă licitația pentru operatorul de depozitare pentru CMID. Nu avem împuternicirea să facem rămpi de stocare temporare. În schimb, ADI monitorizează și partea de implementare a proiectului CMID”, a explicat pentru Gazeta de Cluj o sursă de la conducerea CJ Cluj.
Poliția caută încă pământul de la CMID
Cu toate acestea, la Centrul Integrat de Management al Deșeurilor au existat numeroase probleme de-a lungul timpului. Una dintre ele a fost problema furtului de pământ, care în 2014 a fost reclamată de fostul șef al CJ Cluj, Horea Uioreanu. Sursele noastre ne-au declarat că polițiștii au trimis adrese în ultima perioadă la CJ Cluj, intensificând cercetările în acest dosar. Chiar au început urmărirea penală în cadrul acestui dosar.
Până la rezolvarea problemei CMID și construcția unei gropi temporare Clujul rămâne în aer cu gunoaiele. Iar problema se accentuează pe zi ce trece. Și soluțiile sunt mai valoroase ca aurul. Doar trebuie să se găsească unele reale care să găsească locația potrivită pentru depozitarea deșeurilor.
