Text preluat din napocanews.ro

Drum bun, prietene Daniel Hoblea! Dumnezeu să te odihnească! M-ai lăsat mut… Te las pe tine să vorbeşti -4 noiembrie 2015, scrie jurnalistul Marius Avram pe facebook: „Vă mulţumesc tuturor pentru felicitările de ziua mea! M-am tot gândit ce aş putea să postez, după tragedia de la „Colectiv”, din volumul meu „Gâlceava himerelor”… Şi am ales aşa…

Textul de Joi:

Ţi-a mai apărut un rid, ţi-a mai albit un fir de păr, ţi-a mai căzut o măsea. Te-ncearcă dureri necunoscute înainte, oboseşti mai repede, te plictiseşti mai uşor, dormi mai puţin, te frămânţi mai mult. Privirea nu-ţi mai e cutezătoare, clară, răzbătătoare, însetată de minunile firii, ci tristă, ştearsă, întoarsă spre ruina lutului care eşti. Zilele-ţi alunecă prin suflet precum zboruri de fluturi şi anii-ţi trec fără de veste, destrămându-se ca norii sau ca fumul bătut de vânt. Ţi-a mai murit cineva drag, încă un prieten şi încă unul au apus din lumea văzută. „Parcă nici n-ar fi fost pe lume!”, îl mai auzi pe câte unul, de parcă el ar rămâne aici pentru totdeauna.
Nimeni n-a scapăt şi nu va scăpa de secerişul conştiincios şi fără greş al morţii. Niciun fir, niciun prăpădit de fir nu rămâne în picioare… Şi totuşi, nici măcar această sumbră evidenţă nu te poate vindeca de rana gândului propriei morţi, căci deşi una, ca şi viaţa, moartea se-mparte şi ea în fiecare, luându-ne, irepetabilă ca şi el, chipul. Şi aşa cum nu ne putem schimba vieţile între noi, tot aşa nu ne putem schimba nici morţile.

Dar în zadar îţi jeleşti condiţia muritoare, căci nimic omenesc n-a îmblânzit vreodată grozăvia stingerii vieţii. „Toţi budiştii – aflăm de la Mohan Wijayaratna – cunosc istoria următoare: într-o zi, o tânără mamă, purtându-şi în braţe unicul fiu mort, vine la Buddha şi-l roagă să-i redea viaţa copilului său. Buddha îi spune să-i aducă un pumn de seminţe de muştar care să provină dintr-o casă în care n-a murit nimeni, niciodată. După ce a căutat în zadar, tânăra femeie a înţeles lecţia, şi-a îngropat copilul şi a devenit membră a ordinului călugăriţelor budiste”. Aveau să mai treacă aprox. 600 de ani omeneşti până când, sub o altă zare a lumii, o altă mamă avea să primească, fără să-l fi cerut măcar, un alt răspuns la aceeaşi cumplită suferinţă: „Când S-a apropiat de poarta cetăţii, iată, duceau la groapă pe un mort, singurul fiu al mamei lui, care era văduvă; şi cu ea erau o mulţime de oameni din cetate. Domnul, când a văzut-o, a fost cuprins de milă faţă de ea şi i-a zis: «Nu plânge!». Apoi S-a apropiat şi S-a atins de sicriu. Cei care-l duceau s-au oprit. Şi El a zis: «Tinere, scoală-te, îţi spun!» Şi mortul s-a ridicat şi a început să vorbească. Şi Iisus l-a dat înapoi mamei lui” (Luc., VII, 12-15). Aşa ne va spune fiecăruia, la Învierea cea de obşte, Biruitorul morţii, Domnul Iisus Hristos: „Tinere, scoală-te!”. Aşa-i va spune şi lui Adam, şi lui Noe, şi lui Avraam, şi lui David, şi lui Solomon, şi lui Buddha, şi lui Moise, şi lui Mahomed, şi fiecărui om ce-a trăit vreodată pe acest pământ: „Tinere, scoală-te!” Căci şi dacă am trăi miliarde de ani, tot tineri, prunci de-o clipă am fi în faţa Celui Veşnic”.

Cultura și societatea sălăjeană au pierdut, marți, un profesionist și un om deosebit. Jurnalistul, poetul și traducătorul sălăjean Daniel Hoblea s-a stins subit din viață, la doar 55 de ani. Trupul jurnalistului a fost găsit fără suflare în locuința sa din Zalău, marți la orele dimineții, pompierii fiind nevoiți să intre în apartament după ce acesta nu a mai răspuns apelurilor telefonice. Scriitor, traducător și poet, Daniel Hoblea a fost secretar de redacție la revista Caiete Silvane și redactor al editurii cu același nume. 

*Daniel Hoblea s-a născut la 4 noiembrie 1964 la Buciumi, Sălaj. A colaborat cu articole, eseuri, cronici, poezii şi traduceri în revistele: „Napoca Universitară”, „Nu”, „Tribuna” (Cluj); „Gazeta de Duminică”, „Silvania”, „Origini – Caiete Silvane”, „Hepehupa” (Zalău); „Lumea Carpatică” (Suceava); „Dava” (Chişinău); „Archeus”, „Glasul de Nord”, „Nord literar” (Baia Mare); „Arca” (Arad); „Altarul Banatului” (Timişoara); „Viaţa românească”, „Scrieri şi studii tradiţionale” (Bucureşti); „Versmondó” (Budapesta); „Observatorul” (Toronto); „Poezia” (Iaşi); „Pagini literare” (Constanţa); „Singur” (Târgovişte); „Caietele Balcanica” (Brăila); „Poesis” (Satu Mare). Volume publicate: „Invazia formelor” (poezie, Cluj, 1996); „Securea de diamant” (poezie, Zalău, 2000); „Poemus” (poezie, Zalău, 2011); „Gâlceava himerelor” (Herald, Bucureşti, 2008). A publicat peste 10 cărți de traduceri din limba franceză, în special din René Guénon.

Dumnezeu sa-l odihneasca!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here