Unul dintre cei mai mari abonați la contractele Hidroelectrica este Dan Ioan Popescu, fost Ministru al Economiei, care controlează, prin interpuși, Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice (ISPH). Recent, Hidroelectrica a solicitat avizul acționarilor pentru o serie de investiții în retehnologizarea centralei de la Mărișelu. Studiul de fezabilitate, ca alte zeci de asemenea studii comandate de Hidroelectrica, a fost făcut în 2011 de ISPH. Institutul este controlat, în proporţie de 65%, de fostul ministru Dan Ioan Popescu prin firma sa Eldapo.
În baza unui studiu făcut în 2011, Hidroelectrica vrea să retehnologizeze centrala de la Mărișel. Studiul respectiv a fost făcut de Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice (ISPH), o societate controlată de Dan Ioan Popescu, fost ministru al Economiei, și de un acționariat italian format din companiile Geocart și Biocart. ISPH este una dintre firmele abonate la contractele de studii de fezabilitate scoase la bătaie de Hidroelectrica. Spre exemplu, pentru studiul de fezabilitate menționat anterior, Hidroelectrica s-a prelevat de faptul că ”serviciile pot fi furnizate numai de un anumit ofertant, din motive tehnice”, așa că a făcut o negociere directă cu ISPH căreia i-a plătit aproape 100.000 de lei pentru contract. Acesta nu este singurul caz de acest gen, numărul contractelor similare ridicându-se la câteva sute. Practic, pentru orice cot de râu ISPH a fost plătită de hidroelectrica pentru a face un studiu de fezabilitate, oportunitate, etc.
În cadrul acestei companii, din consiliul de administrație face parte și Traian Duția. El a fost expert contabil şi director al Direcţiei auditului de calitate din Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. Duţia este expertul contabil care i-a reprezentat pe soţii Popescu în procesul privind averea nejustificată a lui DIP, dobândită în mandatul său de ministru al Economiei. Numele lui Traian Duţia a apărut recent în scandalul care a vizat-o recent pe Elena Udrea şi felul în care Ministerul Turismului a cheltuit anumite sume de bani. Duţia a fost unul dintre experții audiaţi în timpul comisiei de anchetă.
Pișcat de ÎCCJ
Recent, Dan Ioan Popescu a plătit la bugetul statului aproape 890.000 de lei, suma pentru care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus confiscarea în dosarul privind venituri obţinute ilicit de către fostul ministru al Economiei şi de către soţia sa.
În 27 noiembrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv confiscarea sumei de aproape 890.000 de lei de la fostul ministru Dan Ioan Popescu şi de la soţia acestuia, sumă care reprezintă cheltuieli nejustificate pentru achiziţionarea unor terenuri şi imobile.
Instanţa a respins atunci ca nefondate recursurile declarate de Dan Ioan Popescu şi de soţia sa, Elena Popescu, dar şi recursul depus de PICCJ şi Agenţia Naţională de Integritate.
Instanţa supremă a menţinut astfel decizia din decembrie 2014 dată de Curtea de Apel Bucureşti. Decizia din decembrie 2014 a fost luată la rejudecarea cauzei, după ce ICCJ dispusese, în 2011, confiscarea a peste patru milioane de lei din averea lui Dan Ioan Popescu.
Dosarul lui Dan Ioan Popescu a ajuns la Curtea de Apel Bucureşti după ce, în 5 iulie 2013, Completul de cinci judecători al instanţei supreme a casat decizia de confiscare a peste patru milioane de lei din averea acestuia şi a trimis cauza la rejudecare. Instanţa a admis atunci recursurile făcute de Elena şi Dan Ioan Popescu împotriva deciziilor anterioare, din 14 iulie 2011 şi 3 noiembrie 2011.
În anul 2006, fostul procuror general Ilie Botoş a cerut Comisiei de control al averilor din ICCJ cercetarea declaraţiilor de avere ale lui Dan Ioan Popescu şi ale soţiei sale, la sesizarea Centrului de Resurse Juridice.
Comisia a stabilit atunci că soţii Elena şi Dan Ioan Popescu nu justifică legalitatea unor bunuri dobândite, în valoare de 46 miliarde lei vechi.
Ca urmare a acestei concluzii, comisia a decis instituirea sechestrului asigurător pe unele dintre cele 23 de bunuri imobile (terenuri şi case) din Bucureşti şi Azuga, obţinute de soţii Elena şi Dan Ioan Popescu în perioada decembrie 2000-decembrie 2004. Soţii Popescu susţineau atunci că banii folosiţi la cumpărarea imobilelor provin din vânzarea acţiunilor firmei Ital Agency, în 2001, către patronii societăţii Luxten Lighting.
Presa a relatat că numele fostului ministru şi parlamentar Dan Ioan Popescu este gravat, alături de cel al controversatului om de afaceri Bogdan Nicolae Buzăianu, pe vitrina magazinului House of Bijan, cunoscut drept cel mai scump magazin din lume.
Retehnologizarea așteaptă avizul acționarilor
În data de 3 mai, Hidroelectrica a solicitat acordul acţionarilor pentru demararea unor lucrări de retehnologizare a centralei de la Mărişelu care vor necesita o investiţie totală estimată la 285 de milioane de lei (64,5 milioane de euro) fără TVA. Sursele de finanţare sunt cele proprii ale companiei, iar durata de execuţie a lucrărilor este estimată la 36 de luni.
”La CHE Mărişelu, de la punerea în funcţiune şi până în prezent, au fost semnalate în exploatare mai multe categorii de deficienţe. Prima şi cea mai importantă categorie de deficienţe la CHE Mărişelu o reprezintă numeroasele probleme generate de gradul mare de uzură a echipamentelor. A doua categorie a deficienţelor este generată de nivelul mare al umidităţii în centrala subterană”, se arată în nota de fundamentare a investiţiei.
În plus, a treia categorie de probleme se referă la necesitatea modernizării camerei de comandă. ‘În camera de comandă actuală, personalul este expus la zgomote şi vibraţii ale căror valori sunt la limita admisă de normele în domeniu. De aceea, la finalul lucrărilor de retehnologizare, se doreşte mutarea camerei de comandă în blocul tehnic aflat la suprafaţă’, se menţionează în documentul citat.
Contracte pe bandă rulantă
Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice (ISPH) s-a făcut remarcat în ultimii ani, printre multele lucrări de amploare, şi prin faptul că a avut drept de exclusivitate asupra a zeci de contracte cu Hidroelectrica pe asistenţă tehnică, studii de fezabilitate, proiecte tehnice etc. Interesant e că unele dintre acestea au fost făcute prin încredinţare directă, fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.
ISPH are o veche tradiţie în domeniul proiectării marilor lucrări de construcţii şi infrastructură şi nu doar în domeniul proiectării. Compania s-a format cu acest nume în 1963 când departamentul hidroenergetic, care exista din anul 1949 în cadrul Institutului de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE) a fuzionat cu Întreprinderea de Cercetări şi Studii Energetice (ICSE).
Centrala de la Mărișel a fost pornită în 1977
Amenajarea Hidroenergetică Mărișelu este prima treaptă din cascada de 8 hidrocentrale din bazinul hidrografic al râului Someșul Mic și cea mai importantă prin aportul adus sistemului energetic național.
Schema amenajării hidroenergetice Mărișelu cuprinde cea mai mare acumulare de apă din acest bazin hidrografic, un baraj din anrocamente, centrala subterană, 8 captări secundare, mai mult de 30 km de aducțiuni și galerii subterane și o stație electrică exterioară de racord, de 220 kV. Lucrările pentru realizarea acestei amenajări s-au desfășurat în perioada 1970–1977.
Pusă în funcțiune în anul 1977, hidrocentrala Mărișelu, cu o putere instalată de 220 MW, utilizează potențialul hidroenergetic al râurilor Someșul Cald și Someșul Rece, precum și al afluenților Arieșului aflați în bazinul Iara.
Sebastian Albescu
