Un grup de locuitori ai satului Pâglișa din comuna Dăbâca județul Cluj a adresat, în prima parte a acestui an, instituțiilor abilitate ale statului, începând cu primăria comunei, mai multe reclamații referitoare la activități ilicite ale administratorului și asociatului SC Escalada SRL, Horvat Mihai, care are și calitatea de consilier local, din partea PSD, în această comună. SC Escalada SRL desfășoară în satul Pâglișa activități de creștere bovine într-o fermă zootehnică amenajată după intrarea în sat dinspre localitatea centru de comună Dăbâca, unde se află în jur de 80 de bovine, de cultivare cereale pe terenuri arendate și de agroturism într-o casă de tip vechi, situată în curtea locuinței consilierului afacerist.
Ocolește legea mutând indicatorul satului pentru a ieși din intravilan
Astfel, mai mulți locuitori ai satului Pâglișa, care locuiesc în case situate între 30 și 300 de metri de ferma zootehnică, reclamă că aceasta emană mirosuri grele, pestilențiale, care le afectează starea de confort, precum și sănătatea fizică și psihică, învederând că firma proprietară nu ar deține aviz legal de mediu și, implicit, autorizație legală de funcționare. Pentru a ocoli normele stricte de mediu, a fost mutat panoul indicator al localității dinspre centrul de comună Dăbâca, pe care este inscripționată denumirea Pâglișa, cu peste 300 de metri spre interiorul satului, respectiv dinaintea primei case din localitate la circa 10 metri după fermă. Prin această manoperă frauduloasă, cu iz infracțional, a fost creată aparența că ferma zootehnică ar fi amplasată în extravilanul localității, nu în intravilanul acesteia, pentru a nu fi necesară solicitarea acordului vecinilor pentru obținerea avizului de mediu și a autorizației de funcționare.
Indicatorul rutier al localității a fost mutat de cel puțin un an și pe ambele părți, dar, în mod cel puțin curios, acest fapt nu a devenit vizibil pentru decidenții de la primărie și pentru lucrătorii de la postul de poliție din comună. Tare ne vine să credem că față de lege au primat ciozvârtele de vițel, flacoanele de lapte și cașul sau telemeaua de vacă de la ferma consilierului Horvat. Pe de altă parte, referitor la această fermă, angajați ai Primăriei comunei Dăbâca afirmă că nu ar deține în realitate numărul de bovine declarat, pentru care beneficiază de subvenții europene, ci unul mai mic, dar posedă crotale obținute nelegal pentru diferența în plus, faptă ce poate fi încadrată drept fraudă cu fonduri europene.
Ocuparea nelegală sau împiedicarea folosirii unor terenuri
Patronul Horvat Mihai și angajații săi au ocupat, arat și cultivat nelegal, abuziv suprafețe de teren aflate în proprietatea altor localnici, distrugând semnele de hotar (răzoare, țăruși) și raportându-le la APIA, pentru a beneficia de subvențiile aferente, fapte care se circumscriu elementelor constitutive ale infracțiunilor de tulburare în posesie, fals intelectual, uz de fals și fraudă cu fonduri europene. Mai mult, în cursul acestui an, principalul angajat al patronului SC Escalada SRL, Gabriel Rusu, instigat cel mai probabil de către acesta, le-a închis accesul spre parcelele proprietate personală, cu un gard cu fire electrice amplasat spre șosea și spre pârâul din apropiere (Valea Lonei), unui număr de opt localnici, împiedicându-i să le exploateze în mod corespunzător. Prin această manoperă a fost închis accesul pe un drum agricol vechi, amenajat de la șosea la o magazie de cereale care a aparținut fostului CAP Dăbâca și a trecut în proprietatea statului și în administrarea Primăriei comunei Dăbâca, în virtutea legii fondului funciar.
Consilierul local Horvat Mihai a obținut mai multe beneficii nelegale, în virtutea funcției sale electiv-administrative, de la Primăria comunei Dăbâca. Astfel, cu concursul unor decidenți din primărie, i-a fost asfaltat, în cadrul unui proiect cu finanțare europeană, un drum de acces de la șosea la depozitul său de furaje, însumând mai multe sute de metri, în timp ce ulițe locuite ale satului nu au fost asfaltate până în prezent. Totodată, i s-a permis să depoziteze cereale în magazia fostului CAP Dăbâca la care am făcut referire, fără să achite vreo chirie sau altă cheltuială.
Primăria tergiversează ori mușamalizează
Reclamanții au sesizat aspectele susmenționate decidenților din Primăria comunei Dăbâca, respectiv primarului și secretarului general al unității administrativ-teritoriale, dar aceștia au tergiversat și au mușamalizat verificarea și soluționarea lor, motivându-le, în mod hilar și părtinitor, că ,, domnul consilier Horvat are o altă poziție”. Drept consecință, s-au adresat Prefecturii județului Cluj, căreia i-au solicitat să efectueze, prin Corpul de control al prefectului, verificările de rigoare și să dispun măsurile necesare cu privire la aspectele de nelegalitate care sunt de competența instituției, iar referitor la celelalte aspecte, având în vedere că una din principale atribuții ale Instituției Prefectului este coordonarea instituțiilor deconcentrate pe plan local, să dispună sesizarea instituțiilor abilitate: Garda de Mediu, DSVSA. APIA, Inspectoratul de Poliție al Județului Cluj.
Consilierul Horvat are obiceiul să se laude în sat că are relații apropiate la DSVSA și la APIA, precum și la Poliție și la Prefectură. Cert este că, în toamna acestui an, s-au deplasat expres la Dăbâca pentru a-l pune secretar executiv al organizației comunale a PSD doi foști președinți ai organizației județene Cluj, deputatul Gheorghe Șimon și ex-senatorul Alexandru Cordoș, ținând o ședință de care majoritatea membrilor nu au știut, nici măcar ceilalți trei consilieri locali social-democrați. De unde se vede că penalul la penal trage, știut fiind că Șimon și Cordoș au avut și au din nou probleme penale.
Alt arendaș a ocupat abuziv aproape 100 de hectare
Cazul Horvat nu este singular, nici măcar în comuna Dăbâca.Abuzuri similare, chiar mai grave, au fost comise și de principalul arendaș din comună, Călin Cernea, patronul societății agricole DIADRAG, cu sediul în localitatea Cucerdea din județul Mureș. Firma mureșeană lucrează în jur de 400 de hectare pe raza satului Dăbâca, din care, potrivit unui raport al APIA, a arat și a cultivat în interes propriu 92 de hectare fără forme legale, adică fără contracte de arendă și fără consimțământul proprietarilor. De exemplu, a arat și a cultivat, fără știința și aprobarea acestora, o suprafață de fânațe de 6 hectare proprietatea a două pensionare din Cluj, în vârstă de circa 90 de ani, care constituia și arie protejată după ce niște cercetători englezi au descoperit o specie rară de fluture albastru. La fel, a arat și a cultivat abuziv trei terenuri în suprafață totală de circa 3 hectare care se află în proprietatea unei moștenitoare stabilită în Italia de peste 50 de ani.
Majoritatea contractelor de arendare au fost încheiate, în numele firmei DIADRAG, de funcționari din cadrul Primăriei comunei Dăbâca, care au primit împuterniciri în acest sens, încălcând astfel grav normele legale care reglementează statutul funcționarilor publici. Și acest arendaș a arat semnele de hotar, dar și unele drumuri de acces spre comunele situate peste dealurile între care este situată localitatea Dăbâca (Borșa, respectiv Cornești). Cu vreo 4-5 ani în urmă, acest arendaș a intenționat să crească bovine și găini într-o fostă fermă zootehnică din localitate, pe care o cumpărase în urma unei licitații organizate de o bancă, fără să solicite acordul localnicilor din vecinătate, care urmau să fie afectați de problemele de mediu. Atunci, circa 40 de localnici din vecinătatea imediată au adresat o sesizare Prefecturii și Consiliului Județean Cluj, care au dispus verificări și au stopat investiția pentru neîndeplinirea condițiilor de protecția mediului. Cu ocazia respectivă, s-a aflat că firma DIADRAG a acaparat și un bazin de captare de apă potabilă care a fost construit de localnicii din zonă în anii 80, prin muncă voluntară.
Autoritățile administrației publice locale și alte instituții ale statului ar trebui să monitorizeze mai riguros activitatea noilor arendași ai satelor românești pentru a preveni posibile răbufniri sociale. N-ar trebui să uităm lecția tristă a răscoalei țărănești de la 1907, chiar dacă a fost scoasă din manualele de istorie și din discursursul public, care a avut drept cauză inițială lăcomia și abuzurile arendașilor, denumiți și ciocoii noi.
Valer Marian
Altceva ar mai fi de băgat în seamă, activi și pensionari MAI (poliție jandarmerie, serivicii), grade și funcții mari, și-au ridicat viloaie în mai fiecare sat. Mie-mi pare că li s-a arondat cîte un sat.
Poi așa lucrează poliția ,au protejații lor,împotriva cărora degeaba depui plângeri ,sesizări etc că nu se face nimic ,iar în schimb îi rasplatesc sub tot felul de forme ,la tânăra pensionare culeg roadele ,am văzut clar cum funcționează asta.