In 2011, Justitia romaneasca a luat 13 palme de la CEDO

Abuzurile din 2011 condamnate de CEDO

Doar in acest an, Justitia din Romania a primit 13 “palme” din partea Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pentru modul in care magistratii s-au purtat cu justitiabilii. In opinia magistratilor CEDO, cateva “crampeie” mioritice arata cum politistii incatuseaza oamenii de copaci, ii bat in timpul anchetelor, nu iau in considerare violul. Judecatorii si procurorii, tin oamenii in arest preventiv, fara a preciza durata perioadei de arest, penitenciarele au conditii inumane, iar lista ar putea duce Romania in categoria tarilor din lumea a treia.

Chiar daca Romania este condamnata pe banda rulanta la CEDO, o asemenea actiune poate dura extrem de mult timp. Nu de putine ori, cei care apeleaza la instanta europeana renunta la a mai astepta sa li se faca dreptate.  Spre exemplu, anul acesta Romania a fost condamnata de CEDO pentru ca un procuror nu s-a ocupat de un caz de viol care a avut loc in 1999. Victima, in varsta de 42 de ani, este psihotica si, in urma cu mai bine de 10 ani, mama ei a depus o reclamatie la politie ca fiica ei a fost victima unui viol.  “La 19 iulie 1999, reclamanta M.B. a plecat singura de la domiciliul sau si, la intoarcere, prezenta semne de violenta, declarand ca a fost victima unui viol. Mama sa a depus o plangere a doua zi in acest sens. Medicul laboratorului de medicina-legala a examinat-o pe reclamanta si a constatat pe corpul acesteia numeroase vanatai si urmele unui raport sexual. Politia l-a suspectat pe un vecin pe care l-a si audiat. Vecinul a recunoscut ca a intretinut raporturi sexuale cu reclamanta, dar a declarat ca totul s-a desfasurat cu consimtamantul acesteia. Ca urmare a diferitelor proceduri judiciare, instantele romane l-au achitat pe vecinul suspect pe motiv ca nu exista suficiente dovezi impotriva sa. Politia si-a continuat investigatiile, insa fara succes. De altfel, procurorul de caz i-a informat pe parintii reclamantei in iulie 2009 ca dosarul cazului a fost clasificat pe motiv ca faptele in cauza s-au prescris”, arata decizia CEDO. Magistratii Drepturilor Omului au considerat ca aratat ca anchetatorii nu au perchezitionat imobilul unde s-ar fi produs presupusul viol pentru a cauta eventuale probe. De asemenea, anchetatorii n-au analizat nici conservat hainele reclamantei care erau patate de sange si deteriorate. Mai mult, ancheta a fost suspendata timp de mai mult de 19 luni intre 18 octombrie 1999 si 25 mai 2001, din cauza unei erori a parchetului in ceea ce priveste aplicarea dispozitiilor codului de procedura penala.  Victima a primit drept recompensatie morala circa 10.000 de euro, bani pe care statul ii va plati din banii celor care platesc taxe si impozite. “Reclamanta se plange doar de absenta unei anchete corespunzatoare care sa permita identificarea si pedepsirea persoanei responsabile de viol. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a hotarat ca a existat o incalcare a articolului 3 in cauza sub aspectul procedural si a obligat statul roman la plata a 10 000 EURO pentru daune morale si 550 EURO cu titlu de cheltuieli de judecata”, arata sentinta.

Cum se scapa politistii de AN-uri

Un alt caz in care Romania a pierdut la CEDO, arata cum un sibian a stat in arest preventiv pana judecatorii au dat sentinta. De altfel, acest caz mai prezinta si cum unor infractori li se pun in spate cazuri cu Autori Neidentificati (AN). “In cererea initiata catre CEDO in 2003, Bogdan Avram a reclamat ca timp de aproximativ cinci luni dupa arestarea sa preventiva autoritatile i-au interzis corespondenta cu avocatul si familia. In observatiile scrise pe care le-a trimis Curtii la 24 martie 2011, reclamantul s-a mai plans, printre altele, si de lipsa asistentei medicale in inchisoare in timpul aceleiasi perioade si de faptul ca a trebuit sa poarte aceleasi haine timp de 16 zile dupa arestare (cerere respinsa de CEDO, nefiind formulata in termenul de sase luni). Judecatoria Sibiul l-a condamnat pe Bogdan Avram la o pedeapsa cu inchisoarea de cinci ani si sase luni pentru savarsirea infractiunilor de constituire de grup infractional si complicitate la doua furturi. Tribunalul Sibiu a admis apelul reclamantului la 20 februarie 2004, diminuand pedeapsa sus-mentionata la patru ani si opt luni. Curtea de Apel Alba Iulia a admis recursul reclamantului apreciind ca nu a existat o asociere pentru comiterea de infractiuni intre inculpati. Ea a mai considerat ca mai multe probe erau nule (inregistrarea convorbirilor telefonice etc.) si ca numai furtul comis la 13 februarie 2002 putea fi retinut in impotriva reclamantului, mai ales in baza declaratiei victimei si a recunoasterii de catre aceasta din urma a fotografiilor autorilor furtului. Curtea de apel a diminuat pedeapsa aplicata reclamantului la trei ani de inchisoare”, arata decizia CEDO. In aceasta speta, statul trebuie sa plateasca 8.000 de euro. “Curtea a retinut ca in perioada cuprinsa intre 9 august 2002 si 21 mai 2003, arestul preventiv al reclamantului nu era hotarat prin nicio decizie interna valabila. In final, CEDO a hotarat ca autoritatile romane au incalcat art. 5.1 si a obligat statul roman la plata unei satisfactii echitabile de 8 000 euro cu titlu de daune morale”.

Sfasiata de caini

In anul 2000, Georgeta Stoicescu a fost muscata de circa 7 caini intr-un cartier rezidential din Capitala. In urma acestui atac, femeia avand o situatie financiara precara, nu a putut urma un tratament pentru a se reface. In 2003 a fost declarata invalida, iar femeia a cerut daune pentru acest lucru. La prima infatisare in justitie, curtea a constatat ca dna Stoicescu nu a platit taxa de timbru si i-a ordonat sa plateasca suma de 6 145 000 ROL (250 euro). Aceasta suma reprezenta venitul lunar al familiei Stoicescu pe patru luni. Reclamanta a platit numai 500 000 ROL (20 euro), imprumutati de la diferite cunostinte. La 6 martie 2001, curtea a respins actiunea civila pe motivul neplatii integrale a taxei de timbru. dupa mai multe actiuni in justitie, femeia, reprezentata de sotul ei, s-a adresat CEDO, unde si-a gasit dreptatea. Un alt caz este al timisoreanului Sorin Dan Micu, cu dubla cetatenie romano-suedeza. el a fost prin de politisti cu pastile extazy asupra sa. Ca intr-un film politist, anchetatorii au crezut ca au descoperit o filiera de stupefiante si au incercat sa-l faca pe Micu sa vorbeasca, sau sa le dea o mita. “In timpul interogatoriului si in zilele urmatoare, politistul F.G. l-a supus constant la presiuni, sub amenintarea aplicarii unor rele tratamente, ca sa cedeze psihic si sa declare ceea ce dorea sa auda. F.G. l-ar fi considerat „tradator de tara“ pe motiv ca renuntase la cetatenia romana pentru cea suedeza. Si ceilalti politisti prezenti la interogatoriu l-ar fi insultat. Reclamantul adauga ca politistul F.G. l-a amenintat cu expulzarea in Statele Unite ale Americii, unde risca o pedeapsa grea cu inchisoarea pentru trafic de droguri. Politistul i-ar fi spus ca, daca marturisea o parte din faptele imputate, autoritatile romane ar avea competenta sa desfasoare ancheta si ca expulzarea sa nu ar mai fi necesara. Acesta i-ar mai fi spus ca, daca ar accepta sa fie reprezentat de avocatul Z.V., o cunostinta a lui F.G., in schimbul sumei de 20.000 dolari americani, ancheta ar putea avea un final favorabil pentru el, de exemplu o pedeapsa cu inchisoarea cu suspendare”, arata decizia CEDO. Pentru jocul de-a politistul bun si politistul rau, magistratii CEDO au condamnat Romania in acest caz la “plata, in termen de 3 luni de la data la care hotararea devine definitiva, in conformitate cu art. 44.2 din Conventie, suma de 13.200 EUR (treisprezece mii doua sute euro) cu titlu de daune morale, care trebuie convertiti in moneda nationala la rata de schimb aplicabila la data platii, plus orice suma ce poate fi datorata cu titlu de impozit”.

Doar la CEDO castiga ziaristii

Un alt caz CEDO este cel in care un ziarist de la TVR a reusit sa condamne statul roman care, prin magistratii lui nu i-au respectat drepturile. “La 20 ianuarie 2003, biroul de presa SRTV a publicat un comunicat preluat de sase ziare nationale care expunea starea de fapt in speta cat si o motivare a masurii luate impotriva doamnei Maria Sipos, motivare fondata in primul rand pe chestiuni referitoare la audienta. Au urmat mai multe comentarii asupra situatiei care subliniau discernamantul doamnei Sipos, prezentata ca o victima a manipularilor politice, facandu-se referire la anumite probleme familiale si la pretinse relatii conflictuale pe care aceasta le-ar fi avut cu colegii din televiziune. La 20 martie 2003, Doamna Sipos a sesizat instanta judecatoreasca cu o plangere penala impotriva directorului canalului si a coordonatoarei din biroul de presa al SRTV pe care i-a acuzat de insulta si defaimare. Ea s-a constituit parte civila si a solicitat despagubirea pentru prejudiciul moral care i-a fost cauzat”. Bineinteles ca instantele din tara nu i-au dat dreptate, astfel ca Sipos a apelat la CEO care i-a acordat “cu titlu de satisfactie echitabila, CEDO a obligat Romania sa-i plateasca d-nei Sipos suma de 3000 euro pentru daune morale”.

Primul corupt al tarii spalat la CEDO

Printre cei care apeleaza la CEDO se numara si personaje controversate. este vorba de Fanel Pavalache, primul corupt al Romaniei, care a ajuns in opinia publica dupa ce Guvernul PSD al lui Adrian Nastase a facut celebra infuzie a celor 15.000 de specialisti. “Doi oameni de afaceri l-au denuntat pe reclamantul Fanel Pavalache in data de 17 octombrie 2002 pentru fapte de coruptie. Cei doi oameni de afaceri s-au intalnit cu reclamantul si sotia sa in ziua urmatoare (pe 18 octombrie), moment in care acesta din urma a fost si arestat de un grup de politisti si procurori. In geanta sotiei reclamantului s-au gasit doua plicuri continand fiecare 10 000 dolari americani. Ca urmare a acestor evenimente, un procuror PNA a emis ordonanta in baza careia reclamantul a fost arestat preventiv la 19 octombrie 2002.  Ordonanta procurorului de arestare preventiva relata ca Fanel Pavalache a fost prins intr-un flagrant delict de trafic de influenta. El era acuzat ca a primit suma de 20 000 dolari americani pentru a interveni pe langa magistrati ca sa influenteze pronuntarea in anumite dosare”. Insa acuzatiile procurorilor nu au fost in stare sa stea in picioare. Pavalache s-a plans ca procurorii au dat “pe surse” informatii defaimatoare despre el, ca l-au pus sa stea intr-o celula impreuna cu alti detinuti fumatori si, ca prin miracol, plangerea lui Pavalache a fost admisa. Chiar daca el a cerut aproape 900.000 de euro drept daune materiale si morale, magistratii CEDO i-au acceptat, 10.000 de euro, daune morale.

Revolutionarii clujeni au gasit dreptatea in Europa

Anul acesta, magistratii CEDO au gasit echitabila cererea a noua revolutionari clujeni. Dintre Dorel Lapusan, Mircea Ioan Nitu, Nicolae Nemeti-Cristea, Dragomir Dumitru Inclezan, Leontin Lung, Cornel Matis, Liviu-Ioan Bortig, Dorel Lupsa et Delia-Liana Matis, primii sase au fost raniti grav la Revolutie, iar ultimii trei sunt rude apropiate ale persoanelor ucise in cursul acestor evenimente. “In ianuarie 1990, parchetul militar Cluj-Napoca a deschis o ancheta avand ca obiect represiunea manifestatiilor care a provocat moartea a 26 de persoane si a 52 de raniti prin impuscare. Parchetul a dispus neinceperea urmaririi penale (NUP) in octombrie 1992 pentru persoanele suspectate ca ar fi organizat represiunea. Aceasta decizie a fost anulata in 22 septembrie 1997 de catre parchetul militar de pe langa CSJ, care a hotarat reluarea anchetei. Intre 1997 si 2003, cauza s-a aflat pe rolul Curtii Supreme de Justitie, fiind amanata de nenumarate ori din cauza dificultatilor de a audia toti martorii convocati, a schimbarii unor norme de procedura penala, de depunerea unor probe noi la dosar sau din cauza absentei anumitor dosare sau acte componente ale  dosarului penal principal. Printr-o hotarare din 9 aprilie 2003, Curtea Suprema i-a achitat pe doi dintre inculpati si l-a condamnat pe un al treilea pentru omor si tentativa de omor la o pedeapsa de 5 ani de inchisoare”. In linii generale, revolutionarii au ajuns la CEDO pentru ca instantele din tara au lasat ca faptele celor care au tras sa se prescrie. Astfel ca, magistratii CEDO au decis sa acorde “Cu titlu de satisfactie echitabila 10 000 euro (EUR) pentru fiecare dintre petentii MM Lapusan, Bortig, Lung, Nitu si Inclezan pentru daune morale, cat si 750 EUR fiecaruia dintre reclamantii MM Lung si Lapusan si 660 EUR domnului M. Inclezan pentru cheltuieli de judecata”.

Legat, ca in Evul Mediu, de copac

Printre cele mai rusinoase condamnari pe care Romania le-a primit anul acesta de la CEDO este cea a unei persoane care a fost legata de un copac chiar de seful de post din comuna. “Reclamantul, Constantin Archip este un cetatean roman nascut in 1975 si care domiciliaza in Podoleni, Romania. La 7 noiembrie 2005, Archip s-a deplasat la primaria din Podoleni ca sa se planga de reducerea pensiei de boala (reclamantul suferea de osteoartrita a sodului). Nemultumit de explicatiile date de primar si viceprimar, reclamantul a inceput sa insulte personalul primariei. Mai tarziu, primarul si viceprimarul l-au condus pe reclamant la sectia de politie pentru ca acesta nu se calma. Archip a pretins ca, odata ajuns la sectia de politie, a fost incatusat timp de trei ore de un copac care se afla in curte, pe o vreme friguroasa si cu umiditate. In plus, foarte multi trecatori l-au putut vedea incatusat deoarece sectia de politie se afla chiar in centrul satului. De asemenea, jurnalisti din presa scrisa si din televiziunea locala, afland de incident, au venit la locul cu pricina si au realizat fotografii. Presa locala a publicat si un articol cateva zile mai tarziu. In aceeasi zi, seful politiei a intocmit un raport despre incident, declarand ca a trebuit sa recurga la forta si sa il incatuseze pe reclamant ca sa-l impiedice astfel sa-si faca singur rau. A mai declarat ca reclamantul a fost incatusat mai putin de 20-30 de minute si ca a stat in permanenta in preajma lui. In acelasi timp, un trecator, martor al celor intamplate, a declarat mai tarziu ca d-ul Archip era singur si ca sectia de politie era inchisa in ziua incidentului. La 9 noiembrie 2005, d-ul Archip a depus o plangere penala impotriva sefului politiei si a primarului, plangere respinsa in februarie 2008 pe motiv ca incatusarea in curtea sectiei de politie era conforma cu legislatia incidenta in vigoare. Recursul formulat in continuare de catre reclamant a fost respins in aprilie 2008. Guvernul Romaniei a recunoscut ca Archip a stat incatusat timp de o ora si 45 de minute, dar a declarat ca aceasta masura era necesara din cauza agresivitatii petentului. De asemenea, a mai precizat Guvernul ca petentul a fost si condamnat in aprilie 2007 pentru ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice. Dupa ce nu si-a gasit dreptatea la instantele din Romania, omul a apelat la CEDO care a decis ca Romania trebuie sa-i plateasca lui Constantin Archip 10.000 euro cu titlu de daune morale.

Razvan Robu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here