Acordarea cetățeniei române etnicilor din afara țării la un pas de adoptare

Senatorul Viorel Badea a depus în Parlamentul României un proiect de lege care, odată adoptat, va facilita obținerea cetățeniei romane și de către romanii din vecinătate și Balcani – Serbia, Ucraina, Ungaria, Albania, Macedonia etc. Semnatarii acestui proiect de lege sunt parlamentari din toate partidele politice, inițiativa aparținând lui Viorel Badea și Eugen Tomac.

”Am trecut total de Senat, am avut o strategie mai complicat ca să treacă, pentru că PSD s-a opus. A primit raport favorabil de la Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, de la Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și de la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.  Acum așteptăm raportul de la Comisia Juridică.

Acest proiect de lege a trebuit negociat cu toate partidele, să le explicăm fiecăruia de ce e important să treacă. Am avut discuții și cu Titus Corlățean, și cu Bogdan Aurescu, am căutat împreună să găsim o soluție, pentru că în prezent ne lovim de un principiu, principiul etnic, și această formă de acum trebui schimbată pentru a trece de Comisia Juridică.

Este o situație complicată, noi am purtat diferite discuții și negocieri, încercăm să găsim o formulă care să obțină susținerea tuturor pentru proiectul de cetățenie. Pentru că în primul rând asta ne interesează, să treacă, forma nu este neapărat bătută în cuie. Vă spun că nici președintele Iohannis nu acceptă varianta aceasta, bazată pe principiul etnic. Proiectul similar care a căzut în trecut a căzut pentru că nu s-a ocupat nimeni de el. Un proiect de lege e ca un copil, trebuie să depui eforturi, să îl susții până poate merge singur”, a spus senatorul Viorel Badea, inițiatorul proiectului.

Senatorul face referire la proiectul de lege inițiat de deputatul Bogdan Diaconu privind completarea art. 8 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată. Acesta amendament a fost respins cu votul a 264 de parlamentari, dintre care 128 de deputaţi PSD şi 82 d deputaţi PNL.

Mână-n mână pentru frații de peste graniță

Inițiativa legislativă paralelă, respinsă în 29 aprilie, viza eliminarea condiţiilor prevăzute de art.8 alin.(1) lit.a) şi d) în cazul acordării cetăţeniei române cetăţenilor străini de etnie română, care prevăd că cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, dacă s-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condiţiile legii pe teritoriul statului român de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit şi convieţuieşte cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei şi respectiv, are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor. Această propunere legislativă a primit aviz negativ și din partea Guvernului.

În legătură cu importanța acestui proiect, parlamentarul a spus că de el sunt vizați în primul rând românii din Serbia, Albania, Macedonia, Grecia, Bulgaria și Transnistria. ”Este foarte important. Odată adoptată rezolvăm problema relațiilor bilaterale cu statele balcanice. De exemplu, în Serbia rezolvăm o dată pentru totdeauna problema denumirii de vlah. Când românii de acolo vor cere cetățenia și se vor declara români, este evident că dispare problema ”vlahă”. În Transnistria, e de asemenea foarte important să transmitem un semnal românilor de acolo”, a explicat senatorul românilor din diaspora.

Cum se modifică legea

Proiectul normativ propune modificarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, prin introducerea unui alineat nou la art. 11: “Art. 11 (3) Persoanelor de etnie română aparținând minorităților naționale, minorităților lingvistice sau grupurilor etnice existente în alte state, indiferent de etnonimul folosit, care cunosc limba română, li se poate acorda, la cerere, cetățenia română, cu posibilitatea păstrării cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e)”.

”Practic, prin introducerea acestui paragraf, noi deschideam o posibilitate pentru românii care trăiesc în special în peninsula balcanică și în vecinătatea României, inclusiv românii din Serbia, posibilitatea de a dobândi cetățenia României la cerere.  (…) Din punctul meu de vedere, cetățenia este o haină care îmbracă naționalitatea. Reprezintă și originea sa, neamul din care se trage. Și cu atât mai mult trebuie să există posibilitatea de obținere a cetățeniei pe care persoana o dorește. Este o chestiune esențială. Trebuie să luptăm cu toții împreună pentru a putea să atingem acest obiectiv al nostru”, arată într-un interviu acordat TOC Press inițiatorul proiectului.

Motivarea inițiatorilor

”Potrivit art. 5, alin. (1) din Constituția României, republicată, „Cetățenia română se dobândește, se păstrează sau se pierde in condițiile prevăzute de legea organică.”

Modurile de dobândire a cetățeniei sunt prevăzute în Legea Cetățeniei române nr. 21/1991, republicată. Potrivit art. 4 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cetățenia română se dobândește prin naștere, adopție sau acordare la cerere.

Articolul 7 din Constituția României, republicată, reglementează regimul juridic al românilor din străinătate. Potrivit acestei dispoziții constituționale, „Statul sprijină intărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării și acționează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, cu respectarea legislației statului ai cărui cetățeni sunt.” În aplicarea acestei prevederi constituționale, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată (Legea nr. 299/2007).

Prin acest act normativ, statul român a acordat un tratament preferențial naționalilor din afara granițelor, cu sau fără cetățenie română (ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus), însă fără a prevedea posibilitatea acordării unui regim preferențial în materie de acordare a cetățeniei române.

În spiritul Constituției

În consonanță cu spiritul Constituției, degajat din modul de redactare al art. 7 potrivit căruia ” Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării […]”, se impune modificarea cadrului legal în materie de cetățenie pentru persoanele care cad sub incidența Legii nr. 299/2007. Astfel, pentru a pune în aplicare dispozițiile constituționale ale art. 7 prin care statul român este obligat să sprijine întărirea acestor legături cu românii din afara tării, Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, trebuie modificată în sensul facilitării acordării cetățeniei române românilor din străinătate, în condițiile în care aceștia îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 1 și art. 6 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată”, arată expunerea de motive a parlamentarilor.