Prima furtună mai puternică din acest an a dezmembrat propaganda administrației locale, potrivit căreia Cluj-Napoca este un oraș de top la nivel european, arătând una din multele probleme cu care se confruntă orașul de pe Someș. Cu toate că în 2017 clujenilor li s-a prezentat cu mare fast lansarea ultimului gadget achiziționat de către Primăria Cluj-Napoca în domeniul toaletizării spațiilor verzi, autoritățile au fost luate prin surprindere, deoarece se pare că municipalitatea a „uitat” să verifice sănătatea arborilor cu tomograful prezentat ca o soluție inovativă. Copacii care nu au rezistat vântului puternic, au picat secerați peste mașini și au făcut daune majore prin toate cartierele. Pe lângă problema lipsei toaletării copacilor din municipiu, care ar fi putut duce la o tragedie, mai există câteva probleme majore pe care administrația se face că nu le vede, cum ar fi funcționalitatea Pieței Mărăști, care este tranzitată zilnic de mii de persoane și lipsa toaletelor publice din oraș.
Autoritățile locale au noroc, clujenii au ghinion
Spațiile verzi din municipiul Cluj-Napoca a devenit un pericol public pentru locuitori, acest lucru a fost demonstrat săptămâna trecută când orașul smart a fost lovit de prima furtună mai puternică de anul acesta. Norocul autorităților locale a fost că nu s-au înregistrat victime umane, doar pagube materiale consistente, ghinionul clujenilor este că trăiesc într-un oraș „smart” și că la o furtună mai puternică copacii neîngrijiți de autoritățile locale le-au căzut peste mașini. În anul 2017 primăria a prezentat cu fast faptul că a cumpărat un tomograf care evaluează starea de sănătate a copacilor din municipiu. Tomograful a costat 132.000 de lei și are rolul de a identifica părțile în descompunere din interiorul trunchiului, dar și stabilitatea copacilor la nivelul rădăcinii, astfel, în cazul unei furtuni, să nu existe riscul ca arborii să fie rupți sau scoși din rădăcini și să pună în pericol siguranța clujenilor. De asemena, copacii care în urma evaluării cu aparatul tomograf prezentau astfel de riscuri, trebuiau să fie înlăturați sau toaletați. Din păcate, numai furtuna a „înlăturat” arborii bolnavi care, în mod cert, nu au fost verificați niciodată. Aparatul tomograf pare că a fost scos din ambalaj doar pentru o demonstrație în fața clujenilor. Furtuna a afectat toate cartierele de pe raza municipiului Cluj-Napoca, cei mai mulți copaci căzuți fiind înregistrați în Gheorgheni, zona centrală, Zorilor, Grigorescu, Mărăști și Plopilor. În multe situații arborii în cădere au avariat autoturisme și clădiri, însă, din fericire, nu au fost oameni prin preajmă care puteau fi victime sigure ale nepăsării autorităților. În urma dezastrului, Emil Boc a ales să privească situația dintr-un unghi optimist și de data aceasta a găsit scuze perfecte: „Partea plină a paharului este că nu avem niciun deces.” și explică că fenomenul i-a luat prin surprindere: „Noi nu am avut în ultimii 30 de ani o furtună de o intensitate atât de mare, într-un timp atât de scurt. Nu am avut niciun fel de atenționare cu privire la acest eveniment“, a declarat primarul municipiului Cluj-Napoca, de parcă dacă am fi avut o atenționare înainte de furtună ar fi fost posibilă o toaletare a tuturor copacilor din municipiu în cele 10 – 15 minute. Situația putea fi cu mult mai gravă și numai norocul a fost cel care a stat în calea unei tragedii.
Ghinionul clujenilor este că tot din banii contribuabililor se vor plăti daunele materiale provocate de către furtună, exact așa cum sunt plătiți și angajații de la spații verzi din primărie, singura diferență este că aceștia sigur nu și-au făcut treaba dar și-au primit leafa.
Cu o floare nu se face primăvară, dar la Cluj-Napoca se face propagandă
Autoritățile locale ale orașului smart promovează o dezvoltare puternică a tehnologiei și a spațiilor verzi, în acest context, anul trecut a fost inaugurată prima stradă smart din România în urma unei investiții de aproape 6 milioane de lei. Din păcate, cu o floare nu se face primăvară și strada smart este singura dintre cele peste 1100 de străzi din Cluj-Napoca în care spațiile verzi sunt cu adevărat îngrijite și valorificate. În multe alte zone precum în spatele blocului de la nr. 148 de pe Bulevardul 21 Decembrie, unde pe spațiile verzi care aparțin domeniului public au fost construite garaje sau sunt împânzite de gunoaie și buruieni, arborii nu au fost toaletați de ani de zile, chiar dacă locatarii au făcut nenumărate sesizări. Și în această zonă din Cluj-Napoca, ca în multe altele se aplică sintagma „În față e vopsit gardul, în spate e leopardul”.
În Cluj-Napoca o faci în boscheți
Dacă prețul apartamentelor din Cluj-Napoca se ridică la sume colosale, nici toaletele publice din oraș nu puteau fi mai ieftine și pe cât sunt de scumpe, pe atât sunt de puține. La o simplă căutare pe Google, am aflat că există aproximativ 6 toalete publice în tot orașul și multe cartiere nu au deloc, așadar, putem spune că dacă unul din cei peste 1 milion de oameni care trăiesc în Cluj-Napoca sau vizitează acest „smart city”, are ghinionul să-l treacă vreo nevoie pe stradă, cel mai probabil nu va avea unde să se ușureze. Chiar dacă ne aflăm într-o criză sanitară de proporții și valul patru al pandemiei e pe cale să lovească România, oamenii sunt nevoiți să meargă la toaletă în baruri sau restaurante, ori să își fixeze un program cât mai clar în așa fel încât să nu fie luați prin surprindere.
La Cluj-Napoca, problemele nu sunt ascunse sub preș, ci sub prelate
Construcțiile ilegale din Cluj-Napoca nu mai sunt o noutate și nu numai că strică imaginea municipiului și reduc credibilitatea în administrația locală, ci pun cu adevărat în pericol viața clujenilor. De la hoteluri construite direct pe trotuar cu autorizații de gherete, blocuri ridicate și vândute fără autorizații de construire, până la spații comerciale fără CF dar cu autorizații de funcționare emise de către Primăria Cluj-Napoca.
În Piața Mărăști gheretele și magazinele apar ca ciupercile după ploaie, pe trotuar, învelite în prelate și ciuda pericolului iminent de electrocutare, prăbușire sau incendiu pe care îl reprezintă.
Autoritățile închid ochii și se fac că nu văd că sub o prelată imensă se află o altă monstruozitate de construcție ilegală pe domeniul public.
Cluj-Napoca se află în topul orașelor din România care implementează și realizează proiecte în urma accesării fondurilor europene, fapt care sprijină dezvoltarea și modernizarea municipiului. Totuși, ne întrebăm ce se va întâmpla dacă nu vor mai fi disponibile aceste finanțări europene? Aparatul administrativ va avea capacitatea să implementeze și să ducă la bun sfârșit un proiect propriu, de la A la Z, fără să fie verificat sau sprijinit din exterior?
Citește și: Unicornul clujean UiPath își rupe cornul pentru un milion de euro într-un proces de proprietate intelectuală
Nule dați idei, ca pana anul acesta, inclusiv, primăria Cluj crede ca toaletarea copacilor e sa le taie coroana, acum o sa ii taie d Ela jumătate, sa nu mai cada nimic. Și de acolo o sa ne luam și oxigenul.