Sebastian Popa, patronul firmelor clujene falimentare Prostein și Agremin Exploatare, afaceri în domeniul balastierelor, a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Cluj la trei ani și patru luni de închisoare cu executare. Popa a prejudiciat un concern german, SHB SCOTTERWERKE HOHENLOHE BAULAND GMBH& CO KG, care dorea să se implice în afacerile de profil din zonă. ne de treabă. Popa este acuzat de procurorii DNA că a dat un tun de aproape 3 milioane de euro. Pentru a-i determina pe reprezentanţii firmei germane să-i acorde împrumutul, Popa Sebastian a prezentat, prin e-mail, trei contracte scanate contrafăcute, ce atestau nereal că este proprietarul terenurilor respective.
În cursul acestei săptămâni, magistrații de la Curtea de Apel Cluj au hotărât să îl condamne la trei ani și patru luni pe Sebastian popa, afaceristul clujean care s-a dovedit că a înșelat o companie germană. Popa a susținut că este proprietarul unor terenuri pe care reprezentanții SHB SCOTTERWERKE HOHENLOHE BAULAND GMBH& CO KG intenționau să deschidă o exploatare de piatră. În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut că, în 2009, la înființarea SC Prostein SRL Cluj, societate româno-germană de exploatare a pietrei pentru construcții, și, ulterior, pe parcursul funcționării acesteia, inculpatul Popa a indus și menținut în eroare firma parteneră din Germania, SHB Scotterwerke Hohenlohe Bauland GMBH & Co KG, care a acordat un împrumut de 2.770.000 euro.
Inițial, Popa fusese condamnat de Tribunalul Cluj cu suspendare, însă germanii și procurorii DNA au contestat decizia, iar instanța superioară a emis o pedeapsă cu executare.
”Majorează pedeapsa aplicată inculpatului Popa Sebastian, pentru comiterea infracţiunii de uz de fals prevăzută de art 323 teza a II-a din Codul penal, cu aplicarea art 5 din Codul penal de la 2 luni închisoare la 1 an închisoare. Menţine pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art 244 alin 1 şi 2 din Codul penal, cu aplicarea art 5 din Codul penal În temeiul art 39 alin. 1 lit b din Codul penal la pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare adaugă sporul de 4 luni închisoare (1/3 din 1 an închisoare), aplicând pedeapsa rezultantă de 3 ani 4 luni închisoare, cu executare în regim de detenţie. Admite în parte acţiunea civilă formulată în cauză de partea civilă SHB SHB GmbH&Co KG şi obligă inculpatul Popa Sebastian la plata către aceasta a sumei de 2 600 000 euro echivalent în lei la data plăţii reprezentând prejudiciul cauzat prin săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost condamnat în prezenta cauză. În temeiul art 397 alin 2 din Codul de procedură penală respinge cererea formulată de partea civilă SHB SHB GmbH&Co KG de instituire a măsurii sechestrului asigurător asupra imobilului situat în Cluj-Napoca, înscris în CF de sub nr top 13879/1 şi 13879/1 cad C1 şi asupra utilajelor provenite din Germania”, arată sentința finală.
Un fiu de primar băgat în schemă
Sebastian Popa era acționar majoritar la două societăți din Cluj Napoca care se ocupau cu extragerea pietrei din cariere. Este vorba de firmele Prostein și Agremin Exploatare SRL, ambele falimentate. Prima a acumulat datorii de peste 21 de milioane de lei, iar cea de-a doua de aproape trei milioane de lei. Printre asociații și administratorii din cadrul firmelor menționate anterior se numără Răzvan Ponoran, fiul primarului din orașul Zlatna. De altfel o parte din terenurile cu care afaceristul clujean i-a momit pe nemți se află lângă orașul Zlatna.
Înșelătoria pusă la cale de Popa a fost simplă și de efect. El a prezentat, prin e-mail, trei contracte scanate contrafăcute, ce atestau nereal că este proprietarul terenurilor respective. În cursul lui decembrie 2008, ca urmare a publicării pe internet a unui anunţ de publicitate de către societatea germană Prostein referitor la vânzarea unei instalaţii de concasare a pietrei, reprezentanţii acestei societăţi află de existenţa unui cetăţean român, Popa Sebastian, care ar fi interesat de achiziţionarea instalaţiei, dar care nu avea resursele financiare nici pentru a o cumpăra, nici ca să o exploateze.
În scurt timp se pune la cale o eventuală colaborare. Reprezentanţii SAB Scotterwerke Hohenlohe Bauland GMBA&CO KG Industrie Park Germania (SHB) au venit în România, Popa Sebastian le-a prezentat un drum de acces către cariera de piatră şi o hartă pe care era haşurat un teren ce pretindea a fi al lui şi care conţinea şi acel drum de acces. S-a demarat înfiinţarea unei noi societăţi, Prostein SRL România, de întocmirea actelor urmând să se ocupe Popa Sebastian şi doi avocaţi ce reprezentau societatea germană. Pe 16 iunie 2009, au fost trimise pe e-mail trei contracte de vânzare cumpărare, scanate, ce făceau dovada că Popa Sebastian era proprietarul terenului prezentat şi care urma să reprezinte aportul adus de el în cadrul societăţii. În mai 2009, s-au încheiat două contracte de credit. Unul între SHB şi Prostein România, prin care SHB acorda un credit în valoare de două milioane de euro Prostein România pentru demararea activităţii de producţie şi funcţionarea societăţii. Tot la această dată s-a încheiat un contract de credit între Prostein România şi Popa Sebastian, prin care Popa Sebastian acorda un credit în valoare de două milioane de euro acestei societăţi, după ce va înstrăina un teren în suprafaţă de 27,25 de hectare. În contract se stipula că practic, Popa Sebastian fie aduce acea suprafaţă ca aport în natură, fie aduce suma de două milioane de euro ce reprezenta creditul acordat de SHB.
La un moment dat s-au făcut presiuni asupra lui Popa Sebastian pentru a aduce terenul ca aport la capitalul societăţii, ca urmare s-a semnat un contract de vânzare-cumpărare între Popa Sebastian, soţia sa şi Prostein România, prin care se înstrăina terenul respectiv către Prostein. În martie 2010, reprezentanţii SHB au constatat că Prostein România nu e proprietarul suprafeţei de teren cumpărate de la Popa Sebastian şi au făcut o plângere la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, plângere care a fost declinată mai departe către DNA Cluj.
Dosar slăbit de anchetatori
Pe de altă parte, avocatul lui Popa Sebastian a găsit slăbiciunile din dosarul de anchetă al procuraturii, formulând astfel o excepţie a nelegalităţii sesizării în instanţă, prin care susţine că sesizarea din instanţă nu e făcută conform legii şi cere dispunerea restituirii dosarului organelor de urmărire penală în vederea refacerii acestuia. Avocatul consideră că există grave carenţe atât raportat la modul de descriere a faptelor, la încadrarea juridică, cât şi la modul de administrare a probelor pe care se bazează învinuirea. Astfel, din secţiunea “Starea de fapt” rezultă că starea de fapt nu corespunde încadrării juridice din actul de sesizare. În rechizitoriu de vorbeşte despre inducerea şi menţinerea în eroare a reprezentanţilor firmei germane, care s-a realizat în mai multe etape succesive pentru a determina înfiinţarea societăţii, finalizarea actelor, furnizarea liniei tehnologice. Cu toate că în cuprinsul rechizitoriului sunt expuse fapte ce întrunesc elementele infracţiunii de înşelăciune în convenţii, nu s-a dispus urmărirea penală pentru această infracţiune. De asemenea, starea de fapt descrisă în rechizitoriu se bazează exclusiv pe declaraţiile reprezentanţilor SHB, care au fost audiaţi în faza actelor premergătoare în calitate de martori, fără ca aceştia să fi depus jurământul prevăzut de Codul de procedură penală.
Instrumentare a la Cluj
În cadrul procesului au fost audiaţi mai mult de 15 martori, însă doar unul dintre ei sub jurământ. Avocatul lui Popa mai atrage atenția asupra faptului că în stabilirea situaţiei faptelor, se ţine seama de declaraţii ale martorilor ce nu apar în procesul verbal de consemnarea actelor premergătoare. În plus, lui Popa Sebastian i s-a refuzat confruntarea cu martorii SHB, procuratura apreciind că nu era necesară, deşi aceasta putea fi relevantă şi utilă cauzei, deoarece, susţine apărarea, există contradicţii în declaraţii. De asemenea, unul dintre aspectele imputate este faptul că Popa Sebastian nu a avut acces la conţinutul raportului EnCase de pe laptopul personal, care constituie material de urmărire penală.
Sebastian Albescu
