Afaceristul Ioan Bene: Uioreanu mi-a cerut cu subiect şi predicat să-i dau mită

Ultima înfăţişare din procesul ce îi are ca inculpaţi pe fostul preşedinte al  Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu şi afaceristul clujean Ioan Bene a luat o nouă întorsătură.

Cel din urmă a fost chemat în faţa instanţei pentru a fi audiat cu privire la darea de mită n schimbul unor foloase la lucrarea câştigată de firma sa: pista Aeroportului Avram Iancu Cluj.

Aflat în faţa judecătorului, Ioan Bene a declarat că de la intrarea în mandatul de preşedinte al instituţiei judeţene, Horea Uioreanu, inculpat şi el în dosar, a pus presiune pe lucrările la pistă lâsând de înţeles că ar avea nevoie de peste 50.000 de euro de la Bene, pentru a-şi achita datoriile din (atunci) recenta campanie electorală.

Mi s-a cerut cu subiect şi predicat să-i dau mită

Întrebat de judecătoarea, care au fost împrejurările în care l-a cunoscut pe Horea Uioreanu, Bene a relatat faptul că începuse în 2012 lucrările la pistă, în timpul mandatului lui Alin Tişe, iar ulterior, în 2012 l-a întâlnit pe noul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj.

„Când Horea Uioreanu a preluat conducerea Consiliului Judeţean, aveam un contract în derulare cu Aeroportul Internaţional Avram Iancu pentru a realiza pista, contract câştigat prin licitaţie şi început în 2011. La prima întâlnire pe pistă, cu presa, Horea Uioreanu a ţinut un discurs prin care a anunţat că doreşte să facă o expertiză şi că vrea să vadă dacă au fost făcute lucrările cu acurateţe sau dacă au fost realitate forţat. De atunci, m-am mai întâlnit cu el şi Dimitriu, de câteva ori, la Consiliul Judeţean. Nu înţelegeam de ce se dorea o astfel de expertiză. Mi s-a părut bizar să ceri o astfel de expertiză în verme ce lucrările nu erau finalizate.

Ulterior mi-a spus la modul clar că el, ţine să facă acea expertiză şi că are datorii din campania electorală. Atunci am înţeles mesajul. Lucrurile erau forţate. Consiliul Judeţean punea presiune pe Aeroportul Avram Iancu şi aeroportul pe noi. Funcţionarii din CJ făceau acea presiune.

La o următoare întrevedere cu Horea Uioreanu mi s-a cerut cu subiect şi predicat să îi dau bani pentru datoriile din campanie. Am înţeles această problemă. Însă doresc să precizez că lucrez la nivel naţional cu mai multe judeţe şi nu am întâlnit o astfel de situaţie. Am acceptat cu greu, pentru că aşa funcţionau lucrurile” a declarat Ioan Bene.

Contribuţiile anti-presiune

În continuarea audierii, Bene a vorbit despre toate sumele de bani pe care le-a dat lui Răzvan Pop, cel care era mâna dreaptă a lui Uioreanu şi totodată angajat la cabinetul său de preşedinte al CJ. Cu privire la ultima sumă pe care Bene a înmânat-o personal lui Uioreanu, acesta a precizat că nu avea caracter de mită ci de împrumut, având în vedere că Alexandru Uioreanu, unul dintre băieţii preşedintelui CJ avea probleme cu legea.

„Prima dată am dat 100.000 de lei, bani personali. M-am urcat într-o maşină cu Răzvan Pop pe o stradă la 20 de m distanţă de Consiliul Judeţean. I-am dat banii, iar după m-am întors la Uioreanu şi i-am spus că nu înţelegeam de ce trebuia Răzvan Pop să i-a banii şi el mi-a spus că e totul în ordine şi că Pop e şeful lui de campanie” a spus Bene.

Acest lucru se întâmpla în acelaşi an, 2012. Imediat după, conform spuselor afaceristului Ioan Bene, presiunea pe Aeroport cu privire la realizarea pistei, a dispărut.

La un an mai târziu, în 2013 tensiunile au revenit, astfel că Bene a continuat să contribuie cu bani prin intermediul lui Răzvan Pop.

„În martie am dat 40.000 de euro şi în aprilie alţii 20.000. După ce eram sunat, Răzvan Pop venea la mine la birou şi îi lua. Dar în tot acest timp, eu eram în legătură cu Uioreanu” a mai completat audiatul.

Ultima tranşă de bani dată de Bene era de 10.000 de lei, pentru o casă de avocatură din Bucureşti, unde se judeca fiul său, dar spre deosebire de celelalte alocări, aceasta a fost cu titlu de împrumut.

Realizarea pistei- paguba lui Ioan Bene

Din declaraţiile date de acesta, reiese faptul că firma sa a ieşit în pierderi la care nu s-a aşteptat. În primul rând, Bene a declarat că a plătit peste 3 milioane de euro din buzunarul său, dobânzi la bancă, deoarece, facturile pentru prestări nu erau plătite la timp.

Nu este o noutate faptul că acel contract, nr. 146 din 2011 a avut nu mai puţin de 26 de amendamente. Primele 13 au apărut înainte ca Uioreanu să ajungă preşedinte, şi majoritatea se datorau faptului că studiul de fezabilitate nu a fost întocmit corect.

„Am făcut tot ce se putea face pentru deschiderea pistei. Târziu am înţeles că era vorba de un joc politic cu privire la data inaugurării acesteia. Privind în urmă, nu aş procede la fel, ci aş fi mers pe o cale legală” declară Bene.

• Procuror DNA: Câte acte adiţionale au apărut după ce Uioreanu a devenit preşedinte al Consiliului Judeţean:
• Bene: Altele, 13. Majoritatea dintre ele aveau legătură cu termenul de finalizare.
• Procuror DNA: Cu cât s-a majorat contractul, prin acte adiţionale?
• Bene: De la 32 de milioane de euro la 37,5 milioane, însă Napoca Construct a încasat în total, aproximativ 31 de milioane de euro şi totodată a achitat penalizări de întârziere în valoare de 3 milioane de euro.
• Procuror DNA: Care era interesul să îl susţineţi pe Horea Uioreanu financiar?
• Bene: Am simţit o obligaţie de a cotiza pentru a fi lăsat în pace. Nu am avut nici un interes politic.

În altă ordine de idei, Bene a explicat faptul că dacă  nu ar fi avut loc acele „blocaje” din partea CJ nu ar fi dat nici un ban din cei ceruţi de Uioreanu. De asemenea, piedicile în realizare pistei apăreau în acelaşi timp în care i se cereau sume de bani. Expertiza cerută de Uioreanu în vara anului 2012 ar fi stopat lucrările la proiect şi l-ar fi obligat pe Bene, la plata unor penalităţi de cel puţin 0,1 % pe zi.

Fosta şefă a DNA Cluj, Elena Botezan l-a şantajat pe Ioan Bene

Aflat luni, 15 februarie la audieri în fața  instanței , în cadrul dosarului ‘Mită  la CJ’, Ioan Bene  a vorbit despre înțelegerea ce i-a propus-o fosta șefă  a DNA Cluj, Elena Botezan.

Conform declarației data de Bene, Botezan i-a spus ca nu va păți  nimic, atât el cât și firma sa, Napoca Construct,  dacă  va denunța anumite persoane.

‘Doresc să  precizez că,  odată  cu audierea mea de la DNA, procurorul șef  (n.r. Elena Botezan) mi-a spus că  spălarea  de bani ce face obiectul  dosarului, nu constituie spălare  de bani sugerând  că  nu voi avea de suferit, eu sau firmele mele, în  măsura  în care voi colabora și voi spune numele câtorva  persoane’ a mărturisit Ioan Bene.

‘Să  înțeleg că nu ați  acceptat propunerea procurorului șef al DNA Cluj?’, a întrebat  judecătorul.

‘Așa  este. Nu am acceptat-o. Am încercat tot ce se putea face cu privire la realizarea pistei. Privind în urmă, nu aș proceda la fel, ci aș  fi mers pe o cale legală ‘, a continuat Bene.