Agricultura, „in prag” de faliment

Agricultura este un rău necesar. Cu toate acestea, răul este cu atât mai mare cu cât percepţia ministerului este diametral opusă de cea a producătorilor agricoli. Potrivit secretarului general al ministerului Agriculturii, Miron Moldovan, subvenţiile din domeniul agriculturii asigură rentabilitatea acestei ramuri. „În agricultură, subvenţiile sunt menite să asigure rentabilitatea la un prag rezonabil. Agricultura este un rău necesar, producătorii trebuie să fie rentabili ca să poată produce. Ei sunt subvenţionaţi cum nicio altă ramură naţională nu este subvenţionată. Încă din momentul în care îşi creează o bază materială de producţie, fermierul este subvenţionat. Jumătate din valoarea proiectului se returnează, creditele pentru finanţare prin SAPARD se acordă cu dobânzi de până la 5 %, perioadă de graţie de până la zece ani pentru credite, fonduri de garantare prin care statul îşi asumă riscuri, ajutoarele sunt imposibil de ignorat. 80 % din riscuri sunt preluate de stat. Dacă toate acestea nu reprezintă nimic, atunci care ramură a economiei este ajutată?”, a menţionat Moldovan. Indiferent de răspuns, agricultura nu este o afacere profitabilă, potrivit preşedintelui Agrostar, Ştefan Nicolae. „Agricultura anului 2009 este aproape falimentară, pentru că nu am reuşit să rezolvăm problemele legate de investiţii, de asocierea agricultorilor, să realizăm un program de creditare avantajos pentru producătorii agricoli, prin CEC sau altă bancă. Nu am reuşit nici să avem nişte politici de piaţă care să intervină şi să-i elimine pe acei intermediari, nici subvenţiile acordate prin intermediul schemei de plată unice pe suprafaţă (SAPS) nu sunt avantajoase, producătorii pierd bani mulţi prin aceste subvenţii. Toate acestea, corelate, elimină eficienţa subvenţiilor, pentru că nu există un program competitiv şi cu o politică de creditare în sectorul agricol. Peste 70 % din agricultura românească este agricultură de subzistenţă. Dacă nu rezolvăm aceste probleme, vom putea subvenţiona agricultura 25 de ani de acum înainte, că tot degeaba”, a declarat Nicolae.

Certificate de depozit, listate la bursă în două săptămâni

Ministerul Agriculturii încearcă, potrivit lui Moldovan, să îi ajute suplimentar pe fermieri prin listarea certificatelor de depozit la bursă. Astfel, vânzările „la negru”, care se practică la scară largă, ar putea fi oprite. „Dacă ne uităm în bilanţurile multor producători, vedem că sunt pe pierdere, dar nu întotdeauna acestea reflectă realitatea. O mare parte din producţia agricolă se comercializează la negru. Prin certificatele de depozit, încercăm să stopăm această practică. Această vânzare la negru aduce prejudicii serioase statului român şi, în final, poporului român. În felul acesta, producţia nedeclarată generează rezultate financiare negative, care, în realitate, nu există. După cum spunea şi preşedintele Agrostar, Ştefan Nicolae, în fiecare an se comercializează „la negru” produse în valoare de două miliarde de euro”, a precizat Moldovan. Cu toate acestea, preşedintele Agrostar consideră că sub nicio formă nu se va putea stopa acest „obicei” prin acest demers. Potrivit acestuia, până când nu se vor lua măsuri concrete, necesare agriculturii, nu se va putea stopa acest proces. „Nu se va stopa vânzarea la negru a produselor agricole din România. Acest proces a ajuns un fenomen foarte răspândit, din păcate nu am reuşit să găsim soluţii, sunt probleme foarte delicate. Mă refer aici la investiţiile în tot ceea ce înseamnă depozitarea produselor agricole, pentru că aici e zona cea mai fraudată şi este legată foarte puternic de lipsa de sprijin în ceea ce priveşte constituirea unor structuri asociative, asociaţii ale producătorilor agricoli, care să gestioneze aceste investiţii în agricultură. Din păcate, politicienii din România nu au avut interesul să dezvolte şi să investească în cele două zone. Banii europeni stau în conturile UE, în loc să fie accesaţi de producătorii români. Guvernul nu face absolut nimic pentru atragerea acestor fonduri şi pentru crearea unor politici în aceste zone şi acest lucru duce la crearea unor structuri de intermediere ilegale. Nu se plătesc taxe, TVA şi se vând la preţuri foarte mari. Mai mult, TVA ar trebui scăzută la 5 % pentru întreaga filieră de produs. Mă refer atât la producători, cât şi la procesatori şi comercianţi. Dacă nu găsim resurse financiare, nu avem o legislaţie foarte clară în ceea ce priveşte asocierea agricultorilor, cu măsuri fiscale şi bonusuri fiscale să încurajăm asocierea, nu vom face absolut nimic în ceea ce priveşte acest flagel care există în zona agricolă”, a menţionat Nicolae.

Bursa de cereale, ajutor pentru creditarea fermierilor

După cum precizează secretarul general din ministerul Agriculturii, procesul de listare este „o încercare”. Acesta consideră că, în scurt timp, efectele benefice se vor vedea, iar această certificare va ajuta fermierii să primească credite. „E o încercare de a scoate din zona gri comerţul cu cereale. Lumea încă nu realizează ceea ce se întâmplă. În maxim două săptămâni vor fi cotate la bursă certificatele de depozit. Apare un fel de bursă de cereale, care va avea rezultate interesante. Bursa lucrează deja cu băncile, certificatele vor avea o valoare şi vor fi luate ca şi garanţii de către bănci în acordarea creditelor. Astfel, producătorii pot să îşi păstreze produsele şi să le vândă când preţul îi avantajează, dispare obligaţia de a vinde urgent produsele pentru a-şi acoperi datoriile. Vânzarea din „tarla” nu este benefică pentru producători. În acest fel, aceştia îşi vând produsele la un preţ derizoriu”, a mai adăugat Miron Moldovan. În ceea ce priveşte politica pieţei, acesta consideră că nu este în obligaţia statului să se ocupe de această problemă. „Politica pieţei nu o face ministerul Agriculturii. Pe piaţă există marile supermarketuri care se aprovizionează de unde vor ele. În toate ţările există şi marfă din import. Dacă nu s-ar găsi produse din import, sunt convins că populaţia ar fi deranjată. Producătorii agricoli nu rămân cu producţia nepreluată, dar piaţa e mai mare decât producţia. Este normal să găsim marfă din import. Fiecare ţară are o anumită specializare în funcţie de climat. În ţări cu o climă mai caldă, producţia este mai eficientă, pentru că sunt mai multe cicluri de producţie. Cheltuielile sunt mult mai mari pentru a produce pe timpul iernii legume sau fructe. Este normal ca producătorul să se specializeze în funcţie de condiţiile climatice. Zootehnia este tot timpul anului, de exemplu. Într-adevăr, produsele vegetale, cum sunt legumele şi fructele, în perioada rece sunt din import, dar în perioada caldă nu prea le găsim pe piaţă”, a conchis Moldovan.

„Agricultura este o afacere, fără discuţie. Acordarea unei garanţii necesită o analiză similară cu cea pe care o face banca în acordarea unui credit de consum. Desigur că, dacă e un producător care are numai pierderi, nu beneficiază de fondurile de garantare, pentru că banca va executa fondul de garantare dacă producătorul nu îşi poate returna creditul. Au acces toţi producătorii agricoli care sunt serioşi. Cei care au pregătirea necesară, vocaţia, capacitatea de a practica această meserie, beneficiază de toate facilităţile, au acces şi la credite şi la fondul de garantare. Fără discuţie, statul ajută cât poate. Alte state poate pot să ajute mai mult, dar asta nu înseamnă că subvenţiile nu asigură rentabilitatea”, este de părere Miron Moldovan.

Silvia Boncuţiu