Amendat pentru o conștiință de român prea curajoasă. Liderul Mișcării Naționale, pus la zid de ICCJ

Liderul Mișcării Naționale, Mihai Tîrnoveanu, se confruntă cu o nouă provocare, acum venită din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin judecătorul Gheza Attila Farmathy. Liderul Mișcării a fost obligat să plătească o amendă consistentă de 3000 de lei, impusă de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), pentru un articol controversat publicat pe Facebook.

Text: Într-un gest care ridică semne de întrebare asupra libertății de exprimare, liderul naționalist a fost amendat pentru articolul intitulat „Constituția României este scoasă în afara legii prin Ordin!”, postat pe rețeaua de socializare. Tirnoveanu a adus în atenția publică un ordin al Ministerului Educației din 2020, care interzicea universităților din România să verifice cunoștințele de limba română ale absolvenților unităților școlare cu predare în limba maghiară.

Într-un comentariu plin de ironie, liderul Mișcării Naționale subliniază: „Cât „noroc” am putut avea să fiu judecat de Gheza Attila Farmathy!”. Tîrnoveanu face referire la decizia ICCJ, adusă la cunoștință prin intermediul unei adrese oficiale trimise cu doar două zile în urmă.

Această amendă a stârnit indignare în rândul susținătorilor naționaliști, care văd în această decizie o tentativă de a suprima vocea lui Tîrnoveanu și de a limita dreptul la libera exprimare. Decizia contestabilă a CNCD și a ICCJ ridică întrebări despre limitele libertății de exprimare într-o societate democratică și deschide discuții aprinse cu privire la rolul instituțiilor judiciare în protejarea acestui drept fundamental. Cu ochii pe dezvoltarea acestui caz, continuăm să vă aducem cele mai noi informații!

Mihai Tîrnoveanu: Da, în vremurile corectitudinii politice unde trebuie să-ți pui botniță pe gură, libertatea de exprimare te costă! 

Liderul Mișcării Naționale a mai precizat că are nevoie de sprijinul susținătorilor săi, în special pentru a demonstra „cenzurii globaliste că suntem la greu de uniți și de neînvins.”

„Voi merge și singur mai departe în această luptă, dar sunt convins, am certitudinea că nu este doar lupta mea, ci este una comună, a celor ce se află în duhul Neamului Românesc. Pentru ce cred asta? Pentru faptul că aperi de fapt Constituția României care stipulează clar că singura limbă oficială în România este limba română. Pentru ce mai plătești ca român, implicit pentru Libertatea de exprimare? Pentru „îndrăzneala” de a critica o decizie politică, anume acel ordin de ministru, căci dacă citiți textul, acesta nu se referă la critica adusă unei minorități și nici la restrângerea drepturilor acesteia, doar la „pretenția” ca această minoritate să cunoască limba oficială în statul român. E prea mult? Nu, e atât de simplu, atât de firesc, dar acest firesc devine nefiresc atunci când ideologia minorităților de tot felul (nu minoritățile în sine) generează prin liderii lor politici împreună cu trădătorii de la conducerea statului disoluția Art.1 din Constituția României, practic pulverizarea statului român, care își pierde noțiunea de stat român, transformându-se în ,,statul din România”, adică unul de ocupație rupt total de conceptul național, unitar, suveran, independent și indivizibil”, a precizat Mihai Tîrnoveanu. 

Încă din 2020, universitățile din România nu mai pot organiza examene suplimentare de limbă română la admiterea la facultate special pentru candidaţii aparţinând minorităţilor naţionale. Ordinul semnat de ministrul Monica Anisie şi publicat în Monitorul Oficial în 7 ianuarie 2020, a reprezentat o schimbare decizională majoră pe acest subiect. 

În iulie 2019, Avocatul Poporului a formulat oficial o cerere către ministrul Educației, solicitând modificarea regulilor de admitere la facultate, masterat și doctorat. Solicitarea viza eliminarea posibilității ca instituțiile de învățământ superior să desfășoare un examen suplimentar de limbă română la admitere pentru absolvenții de liceu aparținând minorităților naționale. Conform instituției conduse de Renate Weber, Metodologia de admitere la studiile universitare, aprobată în 2016 prin ordinul ministrului Mircea Dumitru, „generează condiții care pot conduce la discriminarea cetățenilor români aparținând minorităților naționale în comparație cu ceilalți cetățeni români, în ceea ce privește certificarea competențelor lingvistice”, conform comunicatului transmis Ecaterinei Andronescu la data de 16 iulie.

De asemenea, liderul Mișcării Naționale a mai amintit că susținătorii săi mereu au fost uniți, atât la plata amenzilor, cât și la transportul oamenilor din țară cu autocarele spre București. Mai mult, Mihai Tîrnoveanu a mai spus că tot prin solidaritate au fost cinstiți așa cum se cuvine eroii neamului românesc de la Valea Uzului, mai exact să aibă cruci pe mormintele lor. 

„Am reușit tot prin frățietate națională să dăruim burse elevilor români din Inima Țării, să facem în ultimii zece ani acțiuni care au generat nu doar speranță, ci o certitudine că poporul acesta nu este mort, deși străinii l-au vrut mort. Ce doresc să exprim prin aceste rânduri? Nu suntem, frați și surori de sânge și credință, mai prejos decât alții, decât alte popoare, așa cum vi se inoculeaza prin canalele propagandei globaliste,  ci suntem, fără nicio exagerare, un exemplu de luptă identitară, națională”, a mai precizat Mihai Tîrnoveanu. 

Pe 13 decembrie, Mihai Tîrnoveanu a fost chemat la Judecătoria Brașov, el fiind acuzat la incitare la ură și discriminare pentru 14 texte publicate pe Facebook despre Valea Uzului, fenomenul maghiarizării, Codul Administrativ și un citat din Mihai Eminescu. Liderul Mișcării Naționale a precizat, în acea perioadă că procuratura a clasat dosarul deoarece nu există fapta, dar partea reclamantă, o fundație maghiară, a făcut recurs. 

,,Onorată Instanță, activitatea mea și textele incriminate, după cum puteți observa din dosar, precum și din declarația scrisă dată în fața organelor de anchetă, se referă la promovarea identității naționale românești, la unele fapte și fenomene istorice incontestabile iar critica mea nu vizează comunitatea maghiară, ci demersurile unor lideri politici ai organizațiilor maghiare. M-am exprimat împotriva acestora așa cum m-am exprimat de-a lungul timpului și împotriva unor lideri ai partidelor românești. Consider că toate scrierile mele sunt în cadrul libertății de exprimare garantată de Constituția României.”- a precizat liderul Mișcării Naționale.