La începutul lunii iulie, Guvernul Italian a demarat o campanie de amprentare a romilor nomazi care se afla pe teritoriul tarii. Decizia a provocat numeroase reactii din partea parlamentarilor români si a europarlamentarilor. Rares Niculescu, singurul europarlamentar clujean sustine ca solutia pentru rezolvarea acestei situatii este cooperarea politieneasca.

La începutul acestei luni a fost demarata, în Italia, actiunea de amprentare a romilor nomazi de pe teritoriul tarii. Pe 26 iunie ministrul italian de interne, Roberto Maroni, membru al Ligii Nordului, o miscare populista si xenofoba din Italia, a anuntat ca va trimite forte de ordine în taberele de nomazi pentru prelevarea amprentelor tuturor locuitorilor, adulti si copii. Drept raspuns la actiunea omologului Italian, Lazar Comanescu, ministrul afacerilor externe, i-a trimis o scrisoare prin care i-a atras atentia ca masurile ar putea încalca dreptul comunitar. De asemenea, ministrul de externe italian, Franco Frattini, preciza tot printr-o scrisoare catre omologul sau român, ca guvernul de la Roma vrea sa faca doar un recensamânt în taberele de nomazi. Mai mult decât atât, comisia de buget si finante a Camerei Deputatilor din parlamentul italian a aprobat un decret de lege, care prevede ca amprentele digitale ale tuturor cetatenilor italieni sa figureze pe cartile de identitate de la 1 ianuarie 2010. Si Asociatia Italiana a Parintilor aproba aceasta masura, adaugând ca ar trebui prelevate amprentele tuturor copiilor, nu doar ale romilor, pentru a ajuta la identificarea copiilor disparuti. Italia a argumentat asadar masura prin nevoia de combatere a imigratiei ilegale. Autoritatile vor de asemenea înfiintarea unei asa-zise reviste cu numele fiecarui rom, fotografia si tara din care acestia provin. În schimb romii ar urma sa primeasca un card sanitar. Intentiile autoritatilor de la Roma au produs însa consternare în rândul opozitiei dar si în rândul societatii civile din Italia, astfel încât un grup de politicieni de centru stânga din cadrul opozitiei, numerosi intelectuali, scriitori, profesori, actori, regizori, dar si cetateni simpli au oferit amprentele lor digitale în semn de protest fata de decizia guvernului Italian.

Numarul romilor proveniti din Cluj este mic

Aurel Rosianu, presedintele Partidei Romilor din Cluj-Napoca declara referitor la aceasta actiune a Guvernului Italian: “Ne opunem acelei hotarâri care s-a luat în Parlamentul Italian deoarece consideram ca si comunitatea roma se încadreaza în prevederile legilor europene”. Rares Niculescu, europarlamentar clujean, sustine: “Statul român nu poate accepta ca împotriva unui cetatean român, indiferent de etnia acestuia, sa fie adoptate, pe teritoriul Uniunii Europene, masuri discriminatorii. Cetatenii români, chiar si cei de etnie roma, sunt cetateni europeni si au drepturi care trebuie respectate. Dar trebuie ca opinia publica sa stie corect ce se întâmpla. În ceea ce priveste asa-zisa actiune de ”amprentare a romilor” a curs multa cerneala, politicienii au dovedit ca se pricep la vorbe, patimile politice s-au aprins, unii au reusit sa demonstreze din nou cât sunt de populisti. Cred ca în politica europeana nu ne putem permite sa aruncam cu vorbe. Despre ce este vorba: din lectura actelor normative ale Guvernului italian rezulta ca urma sa se desfasoare o actiune de identificare a cetatenilor fara acte – italieni, europeni sau neeuropeni – aflati pe teritoriul italian. Evidenta populatiei este o necesitate incontestabila”. Conform liderului Partidei Romilor, numarul romilor proveniti din judetul Cluj care au plecat în Italia este unul foarte mic: “Putem numara câteva zeci, nicidecum sute de romi din zona Ardealului care sunt în Statul Italian. Majoritatea sunt din zona Olteniei si din Moldova”. În legatura cu responsabilitatea pe care o are Italia, Rares Niculescu declara: “Italia poarta o raspundere majora pentru situatia în care s-a ajuns. Numai negljenta autoritatilor italiene a putut face ca în jurul marilor orase sa apara adevarate satre. De ce nu exista tabere de nomazi în Germania, de exemplu? Autoritatile italiene au scapat situatia de sub control. Noi trebuie sa vedem însa în ce fel ne afecteaza escaladarea acestei situatii si ce avem de facut”.

Parlamentul European doreste oprirea campaniei

Pe 9 iulie Parlamentul European a adoptat rezolutia cu privire la campania guvernului de la Roma de a amprenta etnicii romi din Italia, inclusiv minorii. Potrivit rezolutiei, autoritatile italiene erau îndemnate sa stopeze asa-numitul recensamânt al persoanelor de etnie roma si sa gaseasca solutii pentru o mai buna integrare a romilor la nivel european. Masura amprentarii romilor nu este agreata nici de majoritatea cetatenilor italieni. Rezolutia a fost adoptata în Parlamentul European cu peste 330 de voturi pentru, 220 împotriva si aproape 80 de abtineri. Ea a fost propusa de mai multe partide europene printre care Partidul Socialist, grupul Liberalilor Democrati si Partidul Verzilor. Parlamentul European cere guvernului de la Roma, pe de-o parte, sa renunte la amprentare, pe de alta, sa nu utilizeze amprentele deja colectate, deoarece acest lucru "ar constitui în mod clar un act de discriminare directa pe criterii de rasa si origine etnica, interzis de Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului”. Unii dintre ei au cerut chiar ca Italia sa fie sanctionata. Ei sustin ca în Europa nu trebuie sa existe loc pentru astfel de "contabilizari etnice" si au apreciat ca masurile recente ale guvernului italian sunt "politici crude si ieftine". Comisarul european Vladimir Spidla a mentionat ca membrii Comisiei Europene sunt constienti de tensiunile sociale cu care se confrunta Italia în aceasta perioada, dar atrage atentia ca excluziunea sociala duce la aceste tensiuni. Aurel Rosianu, presedintele Partidei Romilor din Cluj declara: “Cerem neaparat ca romii care sunt plecati în Italia si nu au de lucru acolo sa fie trimisi acasa, pentru a fi integrati aici, de unde au plecat. Sunt destule finantari care au venit pentru integrarea acestora în România”. De asemenea, Rares Niculescu, membru PD-L, marturiseste: “Ma pronunt în favoarea unor masuri concrete, de natura diplomatica, dar si de cooperare politieneasca, pentru dezamorsarea actualei situatii si pentru remedierea imaginii dezastruoase a României în Europa. Nu cred ca declaratiile politice inflamate pot aduce ceva bun pentru cetatenii români aflati în Italia, avem nevoie de actiuni diplomatice si politienesti concrete. Astept cu încredere si interes rezultatele analizei pe care o desfasoara Comisia Europeana si sunt convins ca Italia va respecta recomandarile adresate”.

Solutia: cooperarea politieneasca

În legatura cu rezolvarea acestei probleme, Aurel Rosianu sustine: “S-au facut si pâna acum demersuri legale de catre reprezentantii români si de catre cei ai etniei rome pentru stoparea acestei actiuni, de exemplu de catre Nicolae Paun. Acum asteptam interventia prim-ministrului român”. Europarlamentarul Rares Niculescu crede ca: “Solutia este cooperarea politieneasca, neglijata în ultimul timp. Trebuie sa distrugem retelele de trafic cu fiinte umane pentru a elimina simptomele vizibile acestui fenomen, cele care aduc nemultumirea cetatenilor din Italia si nu numai. Numai un naiv îsi poate închipui ca cersetorii romi, de exemplu, îsi fac bagajele, îsi aleg o destinatie si pleaca în lume pe cont propriu. Acesti oameni, prezenti pe trotuarele din toate marile orase europene, sunt victime ale unor retele infractionale de trafic cu fiinte umane. Aceasta se numeste crima organizata. Eu am adresat deja doua întrebari scrise, una Comisiei Europene si una Consiliului Uniunii Europene pentru a afla ce masuri au în vedere cele doua institutii pentru încurajarea si stimularea cooperarii politienesti între statele membre ale Uniunii Europene, pentru a solutiona si preveni astfel de situatii cu repercusiuni asupra securitatii publice si cu episoade de intoleranta si xenofobie. De asemenea, am întrebat Comisia si Consiliul ce initiative intentioneaza sa pregateasca  în perioada urmatoare pentru gestionarea corespunzatoare a unor astfel de situatii, în conformitate cu drepturile si libertatile prevazute de dreptul comunitar. Acestea sunt solutiile concrete de care avem nevoie si nu vorbaria politicianista. Libertatea de circulatie – cel mai important câstig al românilor în urma aderarii – functioneaza doar însotita de o cooperare politieneasca eficienta”. Renate Weber, europarlamentar din partea PNL sustine ca aceasta masura aplicata de Guvernul Italian este una de tip nazist. “E pur si simplu o suma de infractiuni comise de niste persoane. Si autoritatile nu sunt în stare, nici legislativ dar nici din punctul de vedere al actiunii concrete sa faca ce trebuie”, declara politiciana presei.

Andreea Mitrica

LĂSAȚI UN MESAJ

V─â rug─âm s─â introduce╚Ťi comentariul dvs.!
Introduce╚Ťi aici numele dvs.