ANAF-ul se vrea ”big brother” pe tranzacțiile financiare

ANAF-ul vrea să se transforme în Big Brother. Conform unei propuneri legislative, contabilii ar putea fi obligați să raporteze la ANAF dacă au auzit că vreo persoană, fizică sau juridică, a făcut tranzacții mai mari 5.000 de euro. Pe de altă parte, reprezentanții CECCAR spun că ar încălca secretul profesional dacă ar face acest lucru și fac lobby pentru a nu se aproba această prevedere. De asemenea, șapte organizații neguvernamentale au trimis Ministerului Finanțelor un punct de vedere prin care solicită găsirea altor soluții pentru combaterea evaziunii fiscale, care să respecte totodată și drepturile omului și să acorde atenție sporită protecției datelor personale.

În această perioadă, la Comisiile de Buget și Finanțe din cadrul Parlamentului se ”pritocește” un amendament al Codului Fiscal care, dacă va fi aprobat, ar putea transforma ANAF-ul într-un Big Brother al tranzacțiilor financiare.

Pentru a stopa evaziunea fiscală, potrivit acestui amendament contestat, avocaţii, contabilii, experţii contabili, consultanţii fiscali, auditorii ar putea fi obligați să transmită Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) atenționări de fiecare dată când vor lua cunoștință de operațiuni în lei sau altă valută care depășesc valoarea de 5.000 de euro.

Această nouă măsură pe care guvernul vrea s-o introducă imită alte tentative de supraveghere în masă a populației (așa numitele legi Big Brother care prevedeau supravegherea electronică a comunicațiilor sub pretextul combaterii terorismului), care în ultimii ani au fost declarate neconstituționale fie pe plan intern, de către Curtea Constituțională, fie pe plan european, de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Dacă supravegherea în masă a populației a fost considerată neconstituțională pentru anchetarea actelor de terorism, ea ar fi cu atât mai mult neconstituțională în cazul evaziunii fiscale.

Simpla explicație din nota de fundamentare a propunerii legislative, conform căreia „măsura prezintă avantajul constituirii, la nivelul ANAF, a unei baze de date care să fie valorificată atât în scopul identificării evaziunii fiscale (venituri nedeclarate), cât şi în scopul eficientizării activităţii de executare silită (prin poprire)”, nu respectă principiul proporționalității.

CECCAR nu acceptă proiectul

Reprezentanții Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR), cer ”eliminarea acestor prevederi care încalcă grav secretul profesional deoarece obligația de raportare către ANAF a operațiunilor care depășesc un anumit plafon valoric transformă experții contabili în agenți administrativi și știrbește grav independența profesională a expertului contabil. Prevederile art. 67 din proiectul susmenționat precizează că legea fiscală recunoaște dreptul expertului contabil si contabilului autorizat de a refuza furnizarea de informații către organul fiscal, cu privire la datele de care a luat cunoștință în exercitarea activității sale profesionale.

În mod contradictoriu, art. 62 din același proiect impune experților contabili, precum si altor profesii libere, obligația de a raporta operațiunile de peste 5.000 de euro sau echivalentul acestei sume, despre care au luat cunoștință, inclusiv pe cele sub acest plafon valoric care sunt mai multe și „par a avea o legătură între ele”. Această prevedere este inacceptabilă și este de natură să genereze abuzuri, inclusiv sub forma unor presiuni ce afectează grav secretul profesional al experților contabili si contabililor autorizați – singurul criteriu care garantează, prin conștiința profesională, confidențialitatea informațiilor de care a luat cunoștință expertul contabil, confidențialitate ce constituie temeiul încrederii în profesia de expert contabil si contabil autorizat.

Confidențialitatea, principiu important în codul Etic al profesioniștilor contabili, precum și secretul profesional reprezintă garanții ale profesiei legale de expert contabil și de contabil autorizat fiind sunt grav afectate de modificările propuse în proiect”.

”Nu acceptăm să se raporteze zilnic informații organelor fiscale, în formatul, cu conținutul și detaliile pe care le va stabili Președintele ANAF, prin norme infraparlamentare, pe baza unei norme de atribuire de competență într-un domeniu ce vizează activități care țin de domeniul vieții private a clienților ori de secretul comercial al afacerilor, cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor legale specifice privind secretul profesional”, declară Robert Aurelian Sova, președintele CECCAR.
Pe cine vrea să transforme ANAF în turnători

Conform propunerii de la art 62 din proiectul Codului de procedură fiscală vor fi obligaţi să raporteze tranzacţiile entităţile prevăzute la art. 10 lit. b) – k) din Legea nr. 656/2002:

1. b) _instituţiile financiare, precum şi sucursalele din România ale instituţiilor financiare străine;
2. c) _administratorii de fonduri de pensii private, în nume propriu şi pentru fondurile de pensii private pe care le administrează, agenţii de marketing autorizaţi/avizaţi în sistemul pensiilor private;
3. d) _cazinourile;

e)_ _auditorii, persoanele fizice şi juridice care acordă consultanţă fiscală sau contabilă;

1. f) _notarii publici, avocaţii şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale, în cazul în care acordă asistentă în întocmirea sau perfectarea de operaţiuni pentru clienţii lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acţiuni sau părţi sociale ori elemente ale fondului de comerţ, administrarea instrumentelor financiare sau a altor bunuri ale clienţilor, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcţionării sau administrării unei societăţi comerciale, constituirea, administrarea ori conducerea societăţilor comerciale, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare ori desfăşurarea, potrivit legii, a altor activităţi fiduciare, precum şi în cazul în care îşi reprezintă clienţii în orice operaţiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile;
2. g) _furnizorii de servicii pentru societăţile comerciale şi alte entităţi sau construcţii juridice, alţii decât cei prevăzut la alit. e) sau f), aşa cum sunt definiţi la art. 2 lit. k);
3. h) _persoanele cu atribuţii în procesul de privatizare;
4. i) _agenţii imobiliari;
5. j) _asociaţiile şi fundaţiile;
6. k) _alte persoane fizice sau juridice care comericializeaza bunuri şi/sau servicii, numai în măsură în care acestea au la bază operaţiuni cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 5.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea legătură între ele.