O misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI) se va afla la Bucureşti în perioada 17-31 iulie 2013, pentru discuţii asupra următorului program cu România.
„Oficialii FMI vor discuta cu autorităţile române recentele evoluţii economice şi priorităţile reformelor economice. Va fi o misiune comună a reprezentanţilor Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale care, pe lângă întâlnirile cu autorităţile, vor mai discuta şi cu reprezentanţi ai partidelor politice, ai sindicatelor, ai asociaţiilor oamenilor de afaceri, ai băncilor precum şi ai organizaţiilor societăţii civile”, anunţa, săptămâna trecută, noul reprezentat rezident al Fondului Monetar Internaţional pentru România şi Bulgaria, într-un comunicat remis AGERPRES.
Misiunea FMI va fi condusă de Andrea Schaechter, care îl înlocuieşte pe Erik de Vrijer în funcţia de şef al misiunii Fondului Monetar Internaţional în România.
Concluziile întâlnirilor vor fi prezentate la sfârşitul misiunii.
În perioada 15-16 iulie 2013, s-a aflat în România şi directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, aceasta fiind la prima sa vizită la Bucureşti după numirea în funcţia de director al FMI, în luna iulie 2011.
Lagarde a anunţat marţi, la o masă rotundă organizată la BNR, probabilitatea ca România să semneze un nou acord de tip preventiv cu FMI.
„O ţară decide dacă este nevoie de un nou împrumut cu Fondul Monetar Internaţional. Oamenii politici se pun de acord dacă un nou acord va fi benefic pentru România. Acesta este pasul numărul unu, iar pasul numărul doi este cel de a se justifica finanţarea internaţională, mobilizarea finanţării internaţionale. Răspunsul meu este probabil da (va fi un nou acord n.r.), luând în considerare dorinţa oamenilor politici de a consolida stabilitatea macroeconomică, de a avea o ancoră pentru aceasta, de a urma reformele economice, care nu au fost încă încheiate, dar ce este cel mai important, pentru a evita orice tentaţie de a face paşi înapoi”, a spus Christine Lagarde.
De asemenea, într-o conferinţă organizată tot la Banca Naţională, Christine Lagarde a precizat că FMI a avut şi are un parteneriat de durată cu România, benefic din punct de vedere fiscal deoarece a generat stabilitatea economică necesară pentru a atrage investiţii, pentru a restaura încrederea în fundamentele economice ale ţării.
„Pot să spun că este vocaţia FMI să i se ceară ajutorul când o ţară se confruntă cu o situaţie dificilă sau are nevoie de profesionalismul şi disciplina cu care suntem noi, de obicei, asociaţi”, a explicat oficialul FMI.
Directorul general al FMI s-a întâlnit, cu ocazia vizitei, cu premierul Victor Ponta, cu preşedintele Traian Băsescu, cu directorul general al Petrom, Mariana Gheorghe, cu oameni de afaceri şi politicieni.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, Christine Lagarde a felicitat autorităţile române pentru încheierea cu succes a acordului finalizat în luna iunie, precum şi pentru ieşirea României din procedura de deficit bugetar excesiv.
Boardul Fondului Monetar Internaţional (FMI) a anunţat, la finele lunii trecute, încheierea cu succes a acordului României cu FMI, cel de al doilea acord de tip stand-by, constatând îndeplinirea tuturor ţintelor importante, a acţiunilor prealabile şi remarcând progresele în direcţia stabilităţii macroeconomice şi pe calea reformelor structurale.
Acordul stand-by în valoare de 3,5 miliarde de euro (reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la Fond) a fost aprobat iniţial pe 25 martie 2011 şi este unul preventiv prin care fondurile vor fi atrase numai în caz de necesitate.
În anul 2009, România a luat un împrumut stand-by pe 24 de luni, în valoare de 12,95 miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE şi Banca Mondială.
Din acest aranjament cu FMI au fost trase şapte din cele 8 tranşe prevăzute, însumând 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro). În ceea ce priveşte cea de-a 8-a tranşă, aceasta a fost considerată, la solicitarea autorităţilor române, ca fiind de tip preventiv şi, în contextul evoluţiilor macroeconomice favorabile, nu a fost trasă. AGERPRES
