Pe data de 18 mai 2010 , avocaţii celor doi tineri au cerut instanţei revocarea măsurii arestului preventiv şi înlocuirea acesteia cu măsura interdicţiei de a părăsi ţara. În pledoaria lor, aceştia au încercat să demonstreze că tinerii nu reprezintă un pericol public, că mediul penitenciar are doar efecte negative asupra acestora şi că mersul procesului şi aflarea adevărului se poate realiza şi în situaţia în care aceştia s-ar afla în libertate. În acelaşi sens, Andrei Hosu, unul dintre inculpaţi, într-un moment de emoţie , a promis judecătorului ca se vor prezenta în fiecare zi dacă este nevoie la proces, în situatia în care ar fi lăsaţi să se alăture restului familiei. Se pare că judecătorul nu a fost prea impresionat de spusele tinerilor şi a înclinat balanţa în favoarea procurorului DIICOT.
Avocaţii apărării corespund profilului atacatorilor
Procesul din data de 18 mai a început cu ascultarea martorilor Ilie-Florin Budusan, paznicul băncii, şi a casieriţei de la momentul jafului Olimpia Gabriela Filip. În momentul în care judecătorul a permis avocaţilor să interogheze martorii, prima întrebare a fost în legătură cu semnalmentele şi înălţimea atacatorilor.
Aceştia au declarat că cei doi autori ai jafului semănau cu Baciu şi Hosu din punctul de vedere al înălţimii şi al constituţiei atletice. "Eram în faţa uşii de intrare când doi baieţi tineri, unul cu un pistol în mână, au deschis uşa de acces în bancă. Unul m-a prins de gât şi mi-a strigat să stau jos şi apoi mi-a dat cu aparatul electroşoc la cap şi ceafă. Nu le-am văzut figura pentru că aveau cagule, dar erau de 1,70 metri, iar unul era mai mic decât celalalt", a declarat Ilie-Florin Budusan, angajat de cinci ani ca paznic la BT. Un moment interesant a fost acela în care avocatul l-a întrebat pe paznic dacă îşi menţine declaraţia din faza de urmărire penală, coniderând că în acel moment al acţiunii penale a declarat că atacatorii aveau aproximativ 1,80 metri, nu 1,70. Tot avocaţii au întrebat martorul dacă ei , Vlad Hosu şi Robert Saguna, ambii mai înalţi, ar putea corespunde profilului jefuitorilor. Paznicul a declarat că el nu îşi mai aminteşte cu exactitate dacă avea 1,70 sau 1,80, că îşi menţine declaraţia dată în faza urmăririi penale şi că da, şi cei doi avocaţi ar putea fi atacatorii, ambii fiind mai înalţi decât el, considerând că el nu depaşeşte 1,68 metri. Practic toată lumea peste 1,68 intra în cercul suspecţilor. Aceeaşi nesiguranţă cu privire la înălţimea celor care au atacat banca este prezentă şi în cazul casieiriţei Olimpia Gabriela Filip. Şi aceasta , într-o primă declaraţie dată în faţă organelor de urmărire penală , a apreciat că atacatorii aveau cam 1,85 metri, în faţă judecatorului scurtându-i la 1,75. Aceasta a mai arătat că, din câte i s-a părut, autorii jafului au mers la sigur, în sensul că, deşi agenţia are cinci ghişee, hoţii ştiau că în ghişeul în care au intrat se afla cea mai mare suma de bani, de peste 260.000 lei. "Ghişeul doi, unde au intrat hoţii, era casa principală. Cu toate acestea, ghişeul arată exact la fel ca celalalte", a mai spus femeia.
În România nu există oameni atât de josnici încât să fie capabili de o înscenare
După audierea martorilor, a venit rândul inculpaţilor să dea declaraţii. Fiind audiaţi timp de trei ore, aceştia şi-au expus cu lux de amănunte alibiurile. Respectând procedura legală, judecatorul a separat inculpaţii, Bogdan Baciu părăsind boxa acuzaţiilor. Andrei Hosu, rămas singur în faţa judecătorul a început prin a rememora ce făcuse în data de 13 februarie 2009, data jafului de la BT. Acesta a declarat că la acel moment se afla împreună cu mama şi cu tatăl său la un notar pentru a face o împuternicire legală. Alături de ei se aflau şi cei doi cumpărători ai apartamentului pe care părintii inculpatului intenţionau să îl vândă. După acest moment, Hosu împreună cu mama sa au mers până la un magazin Orange de pe strada Eroilor, după care s-au alăturat restului grupului, aflaţi la un restaurant din zonă. Dupa ce au ieşit din restaurant, aceştia au mers cu maşina spre casă, unde au ramăs toată seara. Andrei Hosu a precizat că nu îşi poate aminti sigur cine conducea masina, el sau tatăl său. Judecatorul i-a amintit acestuia că una dintre principalele aspecte care duc la suspiciunea că el ar fi unul dintre hoţi este numărul mare de maşini pe care acesta , împreună cu Bogdan Baciu le-ar fi achiziţionat în cursul anului 2009, practic în perioada de după jaf. Andrei s-a apărat, arătând că el împreuna cu tatăl său se ocupă cu aducerea şi vânzarea maşinilor din străinatate , acestea fiind maşini ieftine a căror achiziţionare nu necesită sume mari de bani. În fapt, cele 32 de maşini pe care Andrei le-ar fi cumpărat nu valorează mai mult de 10 000 euro în total,ele fiind aduse din Germania cu preţuri între 150 şi 300 de euro.
Cum întreaga serie de probe şi argumente ale acuzării ridică semne de întrebare,Andrei Hosu a amintit că el şi Bogdan ar putea fi victimele unei înscenări. Andrei Hosu şi Bogdan Baciu au devenit principalii suspecţi în cazul jafului de la Banca Transilvania din Mănăştur după ce o probă ADN obţinută în casieria băncii l-a pus pe Hosu la locul faptei. Deşi anchetatorii susţin că autorii jafului au purtat mănuşi, explică prezenţa probelor ADN prin transfer secundar. Dar în acest caz transferul se putea face şi printr-un terţ în timpul orelor de program ale băncii. Iar probele ADN nu mai există, fiind consumate în timpul analizei. Având în faţă un posibil caz de înscenare, judecătorul Eugen Jeler s-a arătat foarte tulburat de idea că un membru al organelor de cercetare şi de urmărire penală ar fi în stare de aşa ceva. Afirmând că este de neimaginat ca în România zilelor noastre, un procuror sau poliţist să fie capabil să însceneze un caz, judecatorul s-a antepronunţat într-o oarecare măsura asupra verdicităţii celor spuse de inculpat, dezvaluindu-şi poziţia faţă de posibila soluţie ce urmează a fi pronunţată.
După intrarea în sală şi după relatarea celor întâmplate pe data de 13 februarie 2009, Bogdan Baciu a adus în discuţie un element deosebit de interesat, remarcat ulterior şi de avocatul său. Acesta a cerut să se consemne un aspect ciudat , şi anume faptul că organele de cercetare penală au reuşit să stabilească cu exactitate detalii despre mărimea pantofilor purtaţi de hoţi în seara jafului după înregistrările video ale băncii, dar nu pot aproxima cu siguranţă înălţimea acestora.
Împotriva deciziei de a menţine arstarea preventivă avocaţii inculpaţilor vor declara recurs, urmând ca la termenul din 15 iunie să mai fie audiaţi încă 7 martori. Până atunci reprezentanţii Bancii Transilvania trebuie să aducă documente concrete pentru a doveni exact cuantumul sumei furate.
Sabin Ripan
