Angajări la „apelul bocancilor” în poliţie

Începând din 15 februarie 2016, Poliţia Română, va organiza mai multe aşa-zise concursuri de recrutare din sursă externă, adică direct din civilie, a unui număr de circa 2.500 de cadre, ofiţeri şi agenţi de poliţie.

Acţiunea aminteşte de o operaţiune asemănătoare făcută prin ani ’50 de regimul comunist care, în graba de a înlocui vechile cadre ale poliţiei competente şi cu ştiinţa dreptului penal, cu un hei-rupism de înţeles poate pentru acele vremuri, au încadrat direct din producţie, de la coada vacii şi  de la coarnele plugului, oameni cu dosare „sănătoase”, viitorii miliţieni ai regimului nou instaurat.

Efectele s-au văzut, unele mai sunt vizibile şi astăzi: abuzuri peste abuzuri, oameni condamnaţi şi încarceraţi pe nedrept de o justiţie strâmbă şi prost aplicată.

Acest lucru se întâmplă, după ce nu cu mult timp în urmă, prin 2011-2012, în plină dictatură Băsescu – Boc, cu o criză economică în plină expansiune şi o creştere a criminalităţii nemaiîntâlnită, oameni Ministerului de Interne erau daţi afară pe capete de către ministrul Igaş, sub pretextul că sunt prea mulţi.

Infiltrare pe uşa din dos

Actualul procedeu nu este nou, angajări la „apelul bocancilor” s-au mai văzut în Poliţia Română în aceşti ani, când peste noapte, din civil o persoană cu relaţii şi pile devine ofiţer sau agent de poliţie. Mega-operaţiunea de infiltrare în poliţie pe uşa din dos naşte o revoltă, mocnită deocamdată în rândul cadrelor active care şi-au câştigat stelele şi tresele prin examene extrem de complexe şi cu multă sudoare în sălile şi poligoanele de tragere. Este o operaţiune dirijată, spun surse avizate, de deprofesionalizare şi în acelaşi timp de infiltrare a unor persoane pe care îi recomandă doar relaţiile în rândul unor vremelnici sus-puşi în funcţii, care au dat chix în profesiile pentru care s-au pregătit, dacă s-au pregătit pentru vreuna anume.

Pe termen lung, fără riscul de a cădea într-o teorie a conspiraţiei, măsura de angajare cu toptanul în poliţie poate genera riscuri majore pentru securitatea şi siguranţa cetăţenilor.

Concomitent cu aceste angajări, probabil pentru a acoperi acest subiect care îi frige pe unii la degete, poliţia mai organizează un concurs de promovare a unor agenţi de poliţie care îndeplinesc condiţiile legale să fie trecuţi în rândul ofiţerilor de poliţie.

Este o chestie care miroase rău, fiindcă fără să urmeze măcar o zi cursurile unei şcoli de agenţi de poliţie sau ale Academiei de Poliţie anumite persoane vor ajunge cadre de poliţie cu toate drepturile, lucru nedrept din punctul de vedere a cadrelor aflate în activitate şi care şi-au câştigat funcţiile şi gradele în lupta de zi cu zi împotriva infracţionalităţii.

Subit, sunt prea puţin poliţişti în IPJ-uri

Nu este clar ce ameninţări interne sau externe au generat această măsură extremă, dacă în urmă cu patru ani, poliţiştii, dar nu numai, erau daţi afară pe capete sub pretextul că sunt prea mulţi, iar în prezent, se constată subit că sunt prea puţini. Mai mult, în perioada respectivă câteva promoţii de la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” şi şcolile de agenţi de poliţie, inclusiv de la Şcoala de Agenţi de Poliţie „Septimiu Mureşan” din Cluj-Napoca, dar şi de jandarmi şi pompieri, nu au fost încadrate pe posturi câteva luni bune sub pretextul hilar că nu au fost bugetate sumele de bani pentru plata acestora.

Invocarea faptului că această încadrare masivă din sursă externă ar avea drept cauză un prezumtiv val emigraţionist care se va abate asupra României, ne aduce aminte de povestea drobului de sare care ar putea să cadă de pe grindă şi să lovească copilul aflat în leagăn.

Pentru a justifica oarecum această nevoie subită de cadre în condiţiile în care cu puţin timp înainte se dădeau afară oamenii pe motiv că numărul lor este prea mare, recent la sediul IPJ Cluj, dar şi la IPJ BN, au fost prezentate bilanţurile activităţii desfăşurate în anul 2015. Printre datele statistice care nu spun prea multe despre activitatea desfăşurată, în bilanţul poliţiştilor bistriţeni este strecurată subtil o informaţie cu privire la numărul personalului activ în IPJ BN. Astfel, la începutul anului 2015, necesarul de personal era asigurat în proporţie de 89,09%, iar pe parcursul anului deficitul a ajuns la 14%, cu o acoperire de 86,89%, de unde, chipurile, nevoia urgentă de personal, iar soluţia este obligatoriu recrutarea din sursă externă.

Hei-rupismul înseamnă deprofesionalizare

La unison, mai multe surse din cadrul poliţiei Cluj, dar şi din Bistriţa, sub protecţia anonimatului, au ţinut să precizeze faptul că recrutarea din sursă externă înseamnă de fapt o deprofesionalizare totală a muncii de poliţist. Recrutări din sursă externă s-au mai făcut şi până acum, dar în general au vizat posturi tehnice, în sectoare neoperative, specialişti IT, cu pregătire economico-financiară etc. Un val de recrutări din sursă externă au mai avut loc în urmă cu câţiva ani, când mai ales la categoria agenţi de poliţie au intrat şi persoane, care după un stagiu la mai multe posturi de poliţie comunale, au ajuns în final la sediul IPJ BN, iar unele au ajuns şi prin paturile şefilor. Niciuna din aceste încadrări din surse externă nu au produs însă poliţişti pur-sânge, oameni pentru munca de teren operativă, în prima tranşee în lupta cu infractorii. Toţi au ajuns aşa cum a fost stabilit anterior, în locuri călduţe, învârtind de pe o parte pe alta hârtii fără nici o valoare.

Această metodă are două căi de ajungere în poliţie a unor persoane, direct din viaţa civilă, sau mai sofisticat, prin transfer din instituţii cu competenţe din domeniul ordine publică, care nu au de a face cu munca de poliţie.

Prin încadrările directe din viaţa civilă, spun sursele din poliţie ale Gazetei de Bistriţa, intră în această instituţie oameni cu pile şi relaţii. Aceste persoane niciodată nu vor ajunge poliţişti în adevăratul sens al cuvântului, lipsindu-le calităţile pe care le are un poliţist adevărat. Iar acestea se deprind în şcolile de agenţi şi în Academia de poliţie.

Sute de ore de practică în şcolile de poliţie

Pentru exemplificare prezentăm structura de pregătire urmată de un tânăr, absolvent de liceu care aplică pentru Şcoala de Agenţi de Poliţie „Septimiu Mureşan” din Cluj-Napoca. Anul I de învăţământ are o durată de 35 de săptămâni, iar al doilea – 37 de săptămâni, cu un timp total de pregătire de 2.100 ore, circa 30 de ore săptămânal. Din acest număr de ore, 480 sunt dedicate practicii în unităţi operative de poliţie, direct în stradă alături de poliţişti cu experienţă.

În Academia de Poliţie, structura anilor de studiu este puţin diferită, fiecare an de studiu având două semestre a câte 14 săptămâni, cu trei sesiuni de examene, practică de specialitate de câte 2-3 săptămâni, organizate de regulă după sesiunile de examene.

Ca şi în cazul oricărei meserii, dascăl, doctor sau artist, în meseria de poliţist trebuie să ai şi vocaţie. Fără menajamente trebuie spus faptul că cei care intră în poliţie din sursă externă, sunt persoane care fie au aplicat pentru meseria de poliţist, dar furcile caudine ale examenelor extrem de drastice l-au scos din joc şi caută acum intrarea pe uşa din dos, fie persoane interesate de anumite beneficii decurg din meseria de poliţist.

Angajările din sursă externă în pun amprenta asupra activităţii de poliţie

S-a ajuns ca atât la IPJ Cluj, dar şi la IPJ BN, numărul poliţiştilor adevăraţi cu pregătire poliţienească de specialitate, adică cei proveniţi din şcolile de agenţi şi Academia de Poliţie, să fie destul de apropiat de al celor ajunşi în poliţie, datorită încadrărilor din sursă externă. Acest fenomen a afectat şi afectează întreaga poliţie şi mai ales activitatea specifică de poliţie, menţinerea liniştii şi ordinii publice.

Promovarea pe alte criterii decât cele prevăzute de lege – pile, relaţii, în special din partea politicului, în detrimentul profesionalismului, au dus din păcate în ultima perioadă de timp la plecarea înainte de vreme din Poliţia Română, a multor poliţişti experimentaţi, profesionişti. În ultimii 10 ani, mai ales, s-a acţionat premeditat şi constant pentru deprofesionalizarea poliţiei, întrucât o poliţie puternică şi stabilă deranja jocurile unor politicieni.

Fără îndoială şi din cei proveniţi din sursă externă au ieşit poliţişti buni, dar nu ei dau tonul în această activitate.

Doru Costin