Ansamblu arhitectural destinat memoriei luptătorilor anticomuniști, construit în Răchițele – satul în care s-a născut Emil Boc

Un ansamblu arhitectural destinat omagierii lui Teodor Șușman, liderul luptătorilor anticomuniști din Munții Apuseni, va fi construit în satul Răchițele, comuna Mărgău.

Proiectul se află acum în faza studiului de oportunitate pentru elaborarea planului urbanistic zonal și va fi discutat în ședința de joi, 21 decembrie, a Comisiei tehnice de urbanism de la Consiliul Județean Cluj.

Ansamblul va fi construit la dorința soților Elena și Florin Petrică Mocanu, care au moștenit terenul pe care va fi realizată construcția de la un urmaș al lui Teodor Șușman.

6.000

de metri pătrați este suprafața pe care urmează să fie construit ansamblul memorial  din Răchițele.

Ansamblul va fi compus dintr-o casă omagială și o șură, specifice zonei  

Pe terenul studiat se dorește crearea unui ansamblu arhitectural tradițional alcătuit dintr-o casă și o șură specifice zonei Călatei. Elementele componente nu sunt alese la întâmplare, au menirea de a recrea specificul spațiilor care adăposteau activitățile cotidiene ale grupului de partizani (șura a fost locul de adăpost, dar și locul unor tragedii, casa a fost locul de naștere a liderului etc.).

Pe lângă aspectul istoric, cele două elemente propuse vor fi amplasate conform tipologiei de gospodărie întâlnită în zona rurală studiată: construcții amplasate pe axe paralele pe o parcela alungită cu șură transversală.

Prin realizarea acestui ansamblu de dimensiuni relativ mici, se va crea un ansamblu coerent arhitectural și istoric. Din punct de vedere social, imaginea de ansamblu a construcţiilor propuse va crea un curent pozitiv de percepţie şi
înţelegere a arhitecturii și a istoriei de către vizitatori.

Se vor amenaja zone de odihnă și de promenadă. De asemenea se va acorda o mare atenţie spaţiilor comune, aleilor şi zonelor de circulaţie, printr-o amenajare peisagistică de calitate şi rezervarea unui mare procent zonelor verzi.

Ansamblul creat va genera evenimente, activități sportive, printre care unul s-ar putea desfășura sub denumirea generică de Maratonul Partizanilor. Ar avea potențial să devină un important punct de atracție pentru persoanele interesate de sport, de agrementul montan, respectiv de poveștile fabuloase propuse de istoria
locurilor.

„Pentru o cât mai bună concretizare a acestei secțiuni a proiectului vor fi antrenate, atât în faza de elaborare teoretică cât cea de realizare faptică, asociațiile de cercetași, montaniarzi, diferitele structuri organizatorice de elevi, studenți și tineri din zonă”, se arată în memoriul explicativ al proiectului.

Accesul pe parcelă se realizează pe latura scurtă (în cazul de față latura estică).

CITAT
„În felul acesta, ansamblul Șușmanilor va deveni un loc de omagiere a democrației, a libertății, a tradițiilor, dar și a unor valori morale esențiale pentru viața unui popor: curaj, demnitate și eroism. Ridicarea unui centru al memoriei partizanilor anticomuniști va fi un suport pentru lansarea și susținerea de investiții ulterioare cu funcțiuni sociale, culturale și de agrement. Din documentele orale și de arhivă, astăzi se dețin informații detaliate cu privire la mobilitatea și traseele partizanilor, care, adesea în condițiile cele mai dure, au stabilit adevarate recorduri de rezistență fizică, de orientare în spațiu montan, în definitiv de supraviețuire”.

Fragment din memoriul explicativ al proiectului

Drumeții, orientare turistică, ciclism și maraton 

Potrivit documentației, se va avea în vedere organizarea anuală a unor drumeții de orientare turistică, maraton sau
ciclism pe trasee care conțin puncte de interes din istoria familiei Șușman (adăpost, troiță, șură) și elemente geografice remarcabile (peșteri, vârfuri, culmi, văi).

Unul dintre aceste trasee cuprinde cadrul natural dintre satul Răchițele, Vârful Muncelul Mare și Valea Firei.

Construcțiile și amenajările propuse vor fi în concordanță cu specificul rural montan al zonei. Se va încerca recuperarea lor dintre construcțiile existente în satul studiat Răchițele și satele învecinate și reconstituirea lor muzeală pe acest teren. Se vor recupera materiale din construcții demolabile pentru a păstra memoria locului și a istoriei.

Costurile care vor fi suportate de către investitor vor fi cele privind realizarea construcţiilor, pentru refacerea infrastructurii afectate de şantier şi cele privind asigurarea utilităţilor ansamblului.

Proiectul a fost realizat de biroul de arhitectură Ciprian Șimon din Cluj Napoca.

Teodor Șușman, liderul grupului de partizani din Munții Apuseni

Terenul studiat este moștenit de către beneficiari (Elena și Florin Mocanu) de la Traian Șușman, urmaș al inițiatorului grupului de partizani Teodor Șușman. Grupul care îi poartă numele a fost înființat în anul 1948 și a fost unul dintre cele mai longevive organizații ale rezistenței anticomuniste românești, activând în zona Huedinului și a Munților Vlădeasa din Apuseni.

Liderul Teodor Șușman a fost un țăran înstărit din satul Răchițele, comuna Mărgău, un industriaș al lemnului care s-a remarcat încă din anii 1920 când a militat pentru împroprietărirea moților cu pădurile și pășunile ce se aflau sub
ocuparea unor proprietari austro-ungari.

Ulterior, a primit denumirea metaforică de „Tată al Munților”, a ocupat funcția de primar al satului Răchițele în mai multe rânduri, iar perioada marcată de cele mai ample și puternice conflicte cu securitatea a fost între anii 1948-1960.

Pe lângă activitățile antitotalitare în care a fost implicată familia sa și sătenii este remarcabilă influența socială și psihologică a grupului într-un spațiu geografic și demografic considerabil, epicentrul fiind format din teritoriile montane (prezente în județele Cluj, Alba și Bihor).

Familia Șușman a avut un final tragic, numeroși membri fiind executați, alții alegând să îți curme zilele în timpul confruntărilor cu agenții miliției, dar acțiunile lor care denotă fapte de eroism și sacrificiu nu au fost uitate, descendenții familiei depun eforturi în continuare de a face cunoscute aceste întâmplări istorice.

În memoria acestui fenomen demn de a fi pus la locul meritat în istoria României, proprietarii terenului doresc crearea unui ansamblu memorial care să amintească de cele întâmplate celor care tranzitează Munții Apuseni.

Sursa: media9.ro

Citește și: O femeie care a angajat mercenari ca să își recupereze copilul din Palestina se pregătește să se judece cu Primăria Cluj-Napoca