Anul 2009, fără creşteri de salarii

Majoritatea consultanţilor în resurse umane din ţară sunt de părere că cel mai realist scenariu pentru anul 2009 privitor la salarii este cel conform căruia va avea loc o creştere zero a salariilor din mediul privat. Companiile vor majora salariile doar pentru angajaţii cei mai performanţi şi doar cu procente care să acopere inflaţia, prognozată de Banca Naţională Română la 4,5%. Salariul mediu net lunar pe economie a crescut cu 20% în 2006, ajungând la 245 de euro, iar în 2007 a avansat cu 27%, până la 313 euro, arată datele Institutului Naţional de Statistică. În luna septembrie a acestui an salariul mediu net pe economie era de 358 de euro. Salariile pentru anumite poziţii în bănci, real estate sau IT au crescut în ultimii ani cu 20 – 50% şi chiar s-au dublat pe fondul deficitului de specialişti. Pentru 2009, deşi nu există încă date statistice cu privire la modificarea intenţiilor de creştere salarială, în prezent majoritatea companiilor îşi reanalizează politica salarială. "Anul viitor vom putea asista la două scenarii. Unul de «criză», în care compania se află într-o dificultate financiară pe care o anticipează, ar dura cel puţin şase luni şi este nevoită să adopte o strategie de supravieţuire. În acest caz, creşterile salariale vor fi limitate sau vor atinge chiar nivelul zero pentru toţi angajaţii", a declarat pentru Ziarul Financiar Ruxandra Stoian, director servicii de consultanţă în resurse umane în cadrul companiei de consultanţă şi audit PricewaterhouseCoopers  România. În cazul în care compania nu se afla sub o presiune financiară majoră, creşterile salariale vor depăşi cu aproximativ 3-4% rata inflaţiei. "În acest caz, deşi va exista o creştere salarială, nu va mai fi de două cifre", afirmă Ruxandra Stoian.

Salariile europarlamentarilor, de şapte ori mai mari

Sunt totuşi şi salarii care vor creşte foarte mult, astfel încât vor ajunge de câteva ori mai mari decât sunt acum. Este vorba de cazul europarlamentarilor. Începând de anul viitor, toţi europarlamentarii vor avea acelaşi salariu, conform unei decizii menite să elimine diferenţele salariale dintre deputaţii europeni. În cazul românilor, salariul va creşte, practic, de aproape şapte ori. Sumele vor fi plătite de la bugetele naţionale, iar impozitul pe venit va intra la bugetul Uniunii Europene. Separat de salariu, deputaţii europeni beneficiază de o serie indemnizaţii, care se acordă de la bugetul Parlamentului European. Dar, în spatele fiecăruia dintre cei 35 de europarlamentari români se află o echipă de asistenţi şi stagiari pentru birourile din ţară şi din străinătate. Sursele de finanţare ale instituţiilor europene, inclusiv a Parlamentului European, provin din contribuţiile la bugetul Uniunii Europene ale statelor membre, respectiv de la bugetele naţionale. Anul viitor, România va plăti la bugetul UE o sumă de 5,47 de miliarde de lei, respectiv circa 1,45 de miliarde de euro, cu 20% mai mare decât în 2008. Anul trecut, bugetul Uniunii a fost de 126,5 de miliarde de euro, din care Parlamentului European i-au revenit circa 1,4 miliarde de euro. Cheltuielile cu deputaţii s-au ridicat la 288 de milioane de euro, reprezentând 22% din bugetul total al Parlamentului European. Această sumă a acoperit toate cheltuielile şi indemnizaţiile deputaţilor, inclusiv remuneraţiile asistenţilor personali.

Andreea Mitrică