Arhitectii care slutesc Clujul fac un business

Scandalul stâlpilor de afişaj care au fost montaţi recent pe Bulevardul Eroilor reaprinde vechile dispute dintre arhitecţii clujeni. Modul în care se prezintă în momentul de faţă Bulevardul Eroilor, pe de o parte, cu o pietonală ocupată de terasele barurilor şi cei trei cilindri de beton înalţi de 4,2 metri, iar pe de altă parte, o arteră rutieră cu două benzi, care se blochează din cauza unei parcări strâmte pe toată lungimea bulevardului, se datorează faptului că în 2005, SC Planwerk a câştigat un contract de proiectare a acestei zone. Această firmă de proiectare aparţine taman conducerii Ordinului Arhitecţilor Români din Transilvania (OART), adică arhitecţilor clujeni Şerban Ţigănaş şi Eugen şi Eugeniu Pănescu (tată şi fiu). Şerban Ţigănaş este preşedintele OART şi membru în comisia de urbanism a oraşului. În cadrul Planwerk se mai regăseşte şi arhitectul Adrian Borda, un apropiat al fostului arhitect şef al clujului, Adrian Iancu. În această situaţie, SC Planwerk au lucrat alături de Search Corporation, firma lui Michael Stanciu care a câştigat în 2005 o licitaţie pentru studiul traficului rutier în oraş, pentru care s-au plătit 9 miliarde de lei vechi. Planwerk a fost modul prin care firma lui Stanciu a avut parte de un tratament “preferenţial” în 2005. Search Corporation a realizat studiul în asociere cu firma controlată de arhitectul Adrian Borda, Şerban Ţigănaş şi Pănescu. Astfel, la licitaţia pentru acest studiu, Adrian Borda făcea parte din Comisia Tehnică de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului de pe lângă Primăria Cluj-Napoca, comisie ce a avizat documentaţia licitaţiei. Tot în 2005, firma Planwerk a câştigat proiectarea zonei Bulevardul Eroilor-Piaţa Unirii, o zonă centrală protejată, iar pentru acest proiect Primăria Cluj-Napoca i-a plătit pe cei de la Planwerk cu 300.000 de euro. Din păcate, câştigarea acestui contract de către Planwerk a aprins spiritele între arhitecţii clujeni, care, din acel moment, şi-au pus beţe în roate. Rezultatul acestor lupte de culise nu este altul decât haosul şi aglomerarea cu care clujenii se confruntă zilnic când trec prin centru. Tot din acest motiv, nici în momentul de faţă o zonă de câteva hectare din centrul Clujului nu este reglementată de un plan urbanistic.

Dispute între arhitecţi

Astfel, Clujul s-a pricopsit cu centrul de afaceri de pe Eroilor, care, chiar dacă este construit în spatele unor clădiri monumente istorice, depăseşte cu mult regimul de înălţime acceptat în zonă. Culmea, construcţia îi aparţine arhitectului clujean Ionel Vitoc, unul dintre rivalii grupului de arhitecţi coagulaţi în jurul lui Ţigănaş şi Borda. De altfel, Vitoc este cel care a dat în judecată primăria clujeană şi a blocat în instanţă planul urbanistic care reglementează zona centrală de 600 de hectare, delimitată între Fabrica de bere ”Ursus” (la Vest), zona Gării (la Nord), strada Tutunului din cartierul Mărăşti (la Est) şi strada Măceşului din cartierul Zorilor (la Sud). Licitaţia pentru realizarea acestui PUZ a fost câştigată de SC Ambient, care aparţine arhitectului Ionel Vitoc. El a câştigat proiectul cu 130.000 de euro, însă planul lui Vitoc, care a fost contestat de arhitecţii clujeni (Borda, Iancu şi Ţigănaş), a fost blocat în justiţie pentru că Vitoc a dat în judecată municipalitatea, motivând că nu i s-a acceptat planul. Cu toate acestea, Planwerk, firma lui Borda, Ţigănaş şi Pănescu a câştigat, într-o asociere, contractul pentru reactualizarea Planului Urbanistic General al oraşului. Din asociere mai fac parte SC Bogart şi Universitatea Tehnică, care vor câştiga de pe urma acestui proiect circa 2,4 milioane de lei. În cadrul Bogart se regăsesc ca acţionari Mircea Petrina, prorector la Universitatea Tehnică, şi inginerul Bogdan Petrina. Istoria contractelor rulate în “cerc închis” merge mai departe. Contractul de proiectare a stadionului Ion Moina a costat 40 de milioane de euro şi suma a fost câştigată de Universitatea Tehnică, care a subcontractat o parte din lucrări către firma deţinută de Şerban Ţigănaş, SC Ditco&Ţigănaş şi către SC Bogart, firmă deţinută de prorectorul Universităţii Tehnice, Petrina. Petrina a declarat în presă că suma care a revenit universităţii a fost de 15% din valoarea totală, iar restul a fost împărţit firmelor subcontractante. Firma lui Ţigănaş a primit 518.000 lei, iar SC Bogart, 238.000 de lei. De remarcat este că Planwerk a câştigat în luna iunie 2008 şi contractul pentru realizarea noului PUG al Sibiului pentru suma de 1.100.000 lei (fără TVA) şi are ca termen de predare octombrie 2009. Coincidenţă sau nu, în cadrul firmei clujene sunt şi câţiva acţionari nemţi.

Arhitecţii centrează şi şutează

Un top al celor mai bine cotate firme de arhitectură din Cluj-Napoca arată că Arhimar Serv SRL, deţinută de Claudiu şi Marius Botea, conduce în topul cifrei de afaceri pe obiectul de activitate „arhitectura, inginerie si servicii de consultanta tehnica legate de acestea”. Firma, înfiinţată în 1998, a proiectat mai multe supermarketuri clujene (Praktiker, Baumax, Billa, Profi şi Kaufland), staţii de carburant şi showroom-uri auto, fiind şi unul dintre proiectanţii Iulius Mall Cluj. După Arhimar se situează Dico şi Ţigănaş care a fost înfiinţată în 1997. În portofoliul firmei lui Ţigănaş se numără ansamblul rezidential Plopilor Vest din Parcul Rozelor, clădirea de birouri Olimpia de pe calea Dorobanţilor şi baza de agrement Clujana. Bogart Construct SRL îi are ca asociaţi pe Mircea Petrina, prorector al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, şi pe fiul acestuia, Bogdan Petrina, iar în cadrul Planwerk, care a fost înfiinţată în 2003, se numără Şerban Ţigănaş, Eugen Pănescu, Adrian Borda şi trei arhitecţi germani. Partea interesantă provine din faptul că majoritatea membrilor comisiilor care avizează proiectele urbanistice din oraş se regăsesc în cadrul firmelor enumerate mai sus sau au strânse legături cu asociaţii acestor firme. Adrian Iancu, fostul arhitect şef al oraşului, şi-a păstrat un loc în comisia de urbanism şi este bun prieten cu Şerban Ţigănaş, de asemenea, membru în aceeaşi comisie, preşedinte al OART şi acţionar la firmele prezentate mai sus. Arhitectul Adrian Borda, coleg de afaceri cu Ţigănaş, a fost şi el membru al comisiei de urbanism, dar şi-a dat demisia. În această conjunctură, multe proiecte imobiliare primesc avizele de construcţie doar pentru că “cineva” cunoscut a făcut proiectul sau unul dintre arhitecţii din comisie a făcut sau are în derulare afaceri cu cel care aşteaptă un aviz favorabil. „Situaţia prezentată a dat naştere până acum nu doar la cilindri de afişaj care sluţesc Bulevardul Eroilor, o arteră care oricum este aglomerată şi prost gândită, ci, în acelaşi fel, au apărut şi multe proiecte imobiliare care vor face Clujul să arate ca o gospodărie a unui om neîngrijit”, este de părere unul dintre arhitecţii revoltaţi din oraş.

Un exemplu de proiect imobiliar cu “cântec” este în cartierul Bună Ziua, unde se construieşte cartierul “Bonjour Residence”, afacerea de familie a lui Chimu Căpuşan, un controversat afacerist clujean. Chiar dacă, în urma unui proces, judecătorii au desfiinţat planurile urbanistice care trasează viitorul cartier şi, conform regulilor urbanistice în zonă, se puteau construi doar locuinţe individuale şi colective mici cu un regim de înălţime de maxim două etaje, cartierul respectiv prevede construcţii cu 9 etaje. Un alt exemplu similar se poate întâlni şi la complexul de apartamente de pe strada Eremia Grigorescu, din cartierul Grigorescu, unde s-au ridicat blocuri cu cinci etaje, chiar dacă în zonă maximul de înălţime era de două etaje. Această afacere îi aparţine tot lui Chimu Căpuşan.
Un alt beneficiar al unor avize de construcţie cu “cântec” este clujeanul Costică Pocol, de numele căruia se leagă şi scandalul iscat în urmă cu câţiva ani în legătură cu apariţia unui hotel din centrul Clujului, Eunicia, care a fost construit având o autorizaţie de chioşc comercial.

Ştefan Trandafir