Proiectul stadionului “Ion Moina” nu scapă de “blestemul” contestaţiilor şi al proceselor. Deşi Consiliul Judeţean Cluj a dat startul pentru licitaţia în care se va alege un constructor, un grup de arhitecţi clujeni şi Clubul de Cicloturism Napoca, un ONG local, ameninţă cu blocarea proiectului în instanţă. Arhitecţii contestatari sunt nemulţumiţi că n-au prins nicio firimitură din banii puşi la dispoziţie pentru realizarea proiectului, iar respectivul ONG se plânge că nu a avut timp să consulte proiectul, chiar dacă anunţul de consultare a fost publicat de CJ Cluj tocmai din februarie.

Se pare că stadionul clujean “Ion Moina” este urmărit de un blestem. După ce a stat mai mulţi ani în administraţia locală a lui Gheorghe Funar, degradându-se treptat, apoi a trecut în administraţia Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, condus de Marius Nicoară, printr-o hotărâre de guvern, şi a oferit prilejul unor afaceri pentru apropiaţii liberalilor clujeni, construirea arenei celor de la “U” se pare că este iarăşi în impas. Un grup de 40 de arhitecţi clujeni, împreună cu un ONG local, ameninţă cu blocarea proiectului de construcţie a noii arene pentru că, susţin aceştia, nu au avut destul timp la dispoziţie să consulte planşele după care se va construi stadionul “Ion Moina”. Cu toate acestea, schiţele proiectului au fost date publicităţii de suficient timp pentru ca oricine este interesat să poată vedea cum va arăta noul stadion.
Cu toate acestea, cei 40 de arhitecţi clujeni reprezentaţi de Horaţiu Răcăşan şi Clubul de Cicloturism Napoca, reprezentat de Radu Mititean, ameninţă că vor bloca în instanţă construcţia unei noi arene pe amplasamentul fostului stadion “Ion Moina”. Ei contestă Planul Urbanistic Zonal (PUZ) şi Proiectul Autorizaţiei de Construcţie (PAC) în baza cărora se vor începe lucrările după terminarea licitaţiei pentru alegerea unei firme constructoare. Proiectul din jurul arenei sportive cuprinde un hotel cu spaţii comerciale, de 22 de etaje, o sală polivalentă cu 8.000 de locuri şi reamenajarea vecinătăţilor.
Conform unuia dintre arhitecţii contestatari, demersul lor este motivat de faptul că cei aproape 1,5 milioane de euro care au fost plătiţi pentru proiectul noului stadion au ajuns doar la câţiva arhitecţi care lucrează şi la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, care a câştigat licitaţia pentru proiectarea “Ion Moina”. “La proiect au lucrat Petrina şi Ţigănaş, iar acest lucru nu mi se pare normal. Petrina este la Universitate, iar Ţigănaş a fost chiar în comisia de licitaţie pentru proiect. E ca şi cum eu aş fi director la stat şi mi-aş atribui nişte lucrări pe banii statului printr-o firmă pe care o deţin tot eu”, spune arhitectul clujean.
Mircea Petrina este prorectorul Universităţii Tehnice şi acţionar, împreună cu fiul său, Bogdan, la SC Bogart Construct, firmă care a contribuit în cadrul proiectului pentru stadion. Şerban Ţigănaş este şeful Ordinului Arhitecţilor din Transilvania şi membru în comisia de urbanism şi a lucrat, împreună cu Petrina, la aceleaşi planuri ale stadionului.

Meciul afacerilor

Consiliul Judeţean încearcă de mai bine de doi ani să construiască un stadion care să se ridice la standardele internaţionale, această investiţie fiind luată în discuţie pe parcursul a şase hotărâri. Stadionul Ion Moina a constituit mereu un punct de atracţie pentru investitorii imobiliari, dar şi o veritabilă “armă” politică disputată între CJ Cluj şi municipalitate.

Cu toate acestea, chiar dacă au fost propuneri ale consilierilor locali pentru ca stadionul Ion Moina să treacă în patrimoniul municipalităţii, CJ Cluj a dorit să-şi păstreze această investiţie. Terenul pe care este situat Ion Moina are o suprafaţă de nouă hectare, iar, în zona respectivă, preţul terenului este de aproximativ 5-600 de euro metrul pătrat. Această arenă sportivă a “mâncat” până acum din bugetul CJ Cluj circa 700.000 de lei pentru o cosmetizare care a avut loc anul trecut, chiar dacă se ştia că arena va fi dărâmată pentru a se construi proiectul acceptat săptămâna trecută.
Cei 700.000 de lei au fost împărţiţi în 2007 între societăţile Construcţii Tudor SRL, 3M SRL şi Regia Autonomă a Drumurilor Judeţene Cluj (RADJ), aflată în subordinea CJ Cluj. SC 3M SRL aparţine lui Bogdan Marişca, campion de raliuri, lui Mircea Vodă şi lui Cornel Bozga, ambii cu opţiuni liberale şi cunoscuţi ai preşedintelui CJ Cluj, Marius Nicoară. Ultimul dintre asociaţii de la SC 3M, Bozga, este partener de afaceri cu nimeni altul decît Liviu Miclăuş, fostul şofer al lui Nicoară.
Această societate a înregistrat în 2005, conform datelor financiare, o cifră de afaceri de 174.000 de euro, cu un profit de 71.000 de euro. SC Construcţii Tudor este deţinută de Marius Vana, un om afaceri extrem de influent în Cluj-Napoca. Vana mai deţine societatea Vanirom SRL, societate care are în chirie un cămin de elevi de la Liceul de Transporturi din Cluj-Napoca. Clădirea aparţine Primăriei Cluj-Napoca, iar la data închirierii, în 2003, directorul liceului, Ion Nistor, declara că Vanirom ar deţine acest contract în mod ilegal. În fapt, Nistor susţinea la acea dată că licitaţia respectivă a fost câştigată de Nemar Catering, iar SC Vanirom ar fi cumpărat contractul de la această firmă.

Coaliţii pentru Moina

În ciuda faptului că proiectul a fost contestat, autorităţile care gestionează demersurile pentru construirea stadionului au început procedurile de licitaţie pentru alegerea unui constructor. Până în momentul de faţă, pentru construirea stadionului, 55 de firme au cumpărat caietul de sarcini. Pentru că acest proiect în valoare de circa 40 de milioane de euro este extrem de complicat, o parte dintre firmele româneşti care participă la licitaţie s-au grupat în câte două asocieri.

Prima asociere este formată din SC Modern Bau, SC Panpetrol Com, SC Napoca SA, SC Hidroconstrucţia SA şi TCI Contractor General. Din cel de-al doilea consorţiu care doreşte să liciteze pentru cei 40 de milioane de euro fac parte SC Grup 4 Instalaţii, SC ACI Cluj, SC Elco, SC Transilvania Construcţii, CON-A Sibiu şi SC TIM. Conform unor informaţii furnizate de constructorii clujeni, Gazeta de Cluj a prezentat în numărul trecut că Max Boegl este una dintre firmele “preferate”, întrucât printre cele mai mari proiecte pe care germanii le-au primit de la stat până acum se numără construcţia stadionului din Bucureşti “Lia Manoliu”, centura Sibiului sau a proiectului de construcţie a autostrăzii Medgidia-Constanţa.
La ultimul proiect, Max Boegl lucrează împreună cu italienii de la Astaldi, iar pentru construcţia a 19,2 km, consorţiul germano-italian va primi de la bugetul naţional nu mai puţin de 211 milioane de euro. Pentru construirea stadionului bucureştean, Max Boegl-Astaldi vor primi peste 120 de milioane de euro fără TVA, iar pentru cei 15 km de centură a Sibiului, contractul semnat este în valoare de 49 milioane de euro.

În cadrul proiectului Moina, valoarea totală a lucrării este de 195.561.000 de lei, respectiv 45.378.150  euro (fără TVA), din care construcţia şi montajul reprezintă 138.745.980 de lei, respectiv 32.194.630 de euro (fără TVA). „Pe actualul amplasament al stadionului se doreşte construirea unui nou stadion la standarde internaţionale, cu o capacitate de 30.596 locuri (din care 29.648 locuri la gradene şi 948 în loje pentru VIP+uri), care să respecte criteriile FIFA şi UEFA.

Înălţimea maximă este de 36,93 m.”, se arată în comunicatul de presă al Consiliului Judeţean Cluj. Durata de finalizare a contractului este de 24 de luni, iar pentru anul 2009, CJ Cluj a alocat 8 milioane de lei pentru construcţia noului stadion. Primăria Cluj-Napoca şi Consiliul Judeţean Cluj s-au asociat în 2008 pentru a construi pe amplasamentul vechiului stadion municipal şi pe terenurile de lângă o arenă sportivă nouă, un hotel turn şi o sală polivalentă cu 10.000 de locuri.

Ştefan Trandafir

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.