Asociația Alianța Vestului există doar la nivel declarativ și în hotărârile de consiliu local ale administrațiilor locale care o alcătuiesc. Chiar dacă a fost anunțată din iarna anului 2018, s-a constituit un fond de 80.000 de lei și fiecare locuitor din Arad, Timișoara, Oradea și Cluj Napoca este taxat cu 0,5 euro/an, asociația nu a fost înregistrată până acum în Registrul Național al Asociațiilor și Organizațiilor administrat de Ministerul Justiției.
Asociația Alianța Vestului, din cadrul căreia fac parte administrațiile locale din Timișoara, Arad, Oradea, Timișoara și Cluj Napoca nu figurează în Registrul Național al Asociațiilor administrat de Ministerul Justiției chiar dacă ea a fost anunțată din septembrie 2018 și consiliile locale ale primăriilor membre au adoptat actul constitutiv încă de acum un an. Chiar dacă membrii asociației au uitat să înscrie asociația în registrul național, edilii nu au uitat să îi taxeze pe oameni cu 0,5 euro/locuitor.
Potrivit Registrului Național al Asociațiilor, administrat de Ministerul Justiției, reprezentanții unei asociații trebuie să înregistreze statutul în instanță pentru a intra în legalitate. Până acum, edilii municipiilor care alcătuiesc Alianța Vestului nu au avut timp pentru așa ceva, drept urmare asociația, practic, nu există.
În decembrie 2018, primarii municipiilor Arad, Cluj-Napoca, Oradea şi Timişoara, iniţiatori ai proiectului „Patrulaterala Vestului”, au semnat documentul de fundamentare a asocierii „Alianţa Vestului” (AVE). La data respectivă, ei motivau înființarea acestei asociații pentru atragerea de fonduri europene direct de la Bruxelles, accelerarea realizării proiectelor de autostrăzi Transilvania, Via Carpathia, Timişoara- Belgrad, dezvoltarea unei conexiuni de trenuri de mare viteză între cele patru oraşe, dezvoltarea unei reţele de transport public interregional şi intraregional, creşterea mobilităţii ecologice în zona metropolitană prin proiecte de tip tren, tramvai, troleibuz, autobuz electric, metrou metropolitan, susţinerea legii parteneriatului public-privat pentru proiecte de infrastructură, construirea a câte unui spital regional la Cluj şi la Timişoara și câte și mai câte!
După aderarea la Alianța Vestului, Emil Boc a declarat pe Facebook că proiectul nu are nicio legătură cu vreun proiect separatist, după cum arătau unii contestatori ai acestui proiect.
”Acest proiect nu are nicio legătură cu vreun proiect de separatism teritorial și resping categoric orice asociere în această direcție, acest proiect nu este îndreptat împotriva Guvernului, ci dimpotrivă, împreună cu Guvernul României, folosind inclusiv resursele din fonduri europene, urmărim să avem orașe puternice și dezvoltate pentru a avea o Românie mai bogată și prospera pentru toți românii. România va fi mai bogată și românii vor rămâne în țară dacă toate motoarele dezvoltării țării, în cazul de față orașele, vor maximiza, împreună cu Guvernul, șansele de investiții și locuri de muncă pentru o mai bună calitate a vieții aici, la noi acasă”, arăta Boc în postare..
Sute de euro și niciun proiect concret
Pe de altă parte, deputatul clujean Horia Nasra susține că, pe lângă faptul că practic nu există, Alianța Vestului nu a promovat, concret, niciun proiect, deși în conturi are 500.000 de euro!
”Celebra alianță a primarilor liberali Falcă – Robu – Boc – Bolojan care nu a produs un proiect până în prezent, costă locuitorii celor patru orașe 0,5 euro/locuitor, aproximativ 500.000 euro.
Scopul alianței era unul clar, realizarea unor proiecte folosind fonduri europene, însă în acest moment cei 500.000 de euro merg doar într-o poză de grup a celor patru primari, mai concis, marketing politic pe banii clujenilor, orădenilor, timișorenilor și arădenilor!
Solicit celor patru primari să explice public cum sunt folosiți cei peste 500.000 de euro și ce proiecte a realizat Alianța Vestului până în prezent. Unde sunt fondurile europene atrase direct de la Bruxelles pentru proiecte comune? Unde este autostrada promisă, care urma să conecteze cele patru orașe, Timişoara – Arad – Cluj-Napoca – Oradea?”, se întreabă deputatul clujean.
Patrimoniul inițial al AVE este de 80.000 de lei, iar contribuțiile sunt egale pentru cei patru membri fondatori. Cele patru orașe mai plătesc o cotizație anuală stabilită la 0,5 euro/locuitor. Primul președinte ale Alianței Vestului este primarul Timișoarei, Nicolae Robu, iar vicepreședinte este Călin Bibarț, actualul edil-șef din Arad.
La nivelul Consiliului Local Cluj-Napoca, în iulie anul trecut, a fost adoptată o hotărâre privind participarea municipiului la Alianţa Vestului. Aleşii locali au aprobat atunci ca municipiul Cluj-Napoca să contribuie cu 20.000 de lei la constituirea patrimoniului iniţial al asociaţiei şi să achite o cotizaţie anuală de 0,5 euro pe cap de locuitor, echivalentul a 165.000 de euro.
AVE și la mai mare!
AVE se numește oficial Asociația de Dezvoltare Intracomunitară Alianța Vestului și are sediul în Timișoara, pe str. Vasile Alecsandri. Printre cele mai importante obiective ale AVE sunt: accelerarea implementării proiectului Autostrada Transilvania, susținerea și urgentarea implementării proiectului Autostrada ViaCarpathia, susținerea și urgentarea proiectului Autostrada Timișoara-Belgrad, dezvoltarea unei conexiuni de tren de mare viteză între toate cele patru orașe, dezvoltarea unei rețele de transport public intraregional și interregional și creșterea mobilității ecologice în zona metropolitană prin proiecte de tip tren/ tramvai/ troleibuz/ autobuz electric/ metrou.
Alianța Vestului există doar în discursuri
Potrivit Ordonanţei 26 din 2000 cu privire la fundaţii şi asociaţii, asociaţia devine persoană juridică numai din momentul înscrierii ei în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor. Actul normativ precizează că judecătorul desemnat de preşedintele instanţei verifică legalitatea acestora şi dispune, prin încheiere, înscrierea asociaţiei în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor. Până acum, fondatorii Asociaţiei „Alianţa Vestului’’ nu au reuşit să depună la instanţă documentele în vederea obţinerii personalităţii juridice şi înregistrării în Registrul fundaţiilor şi asociaţiilor.
De ce nu îi acționăm în instanță pentru escrocherie?