În 2013, Corpul de Control al Guvernului Ponta a susţinut că între conducerea Spitalului Judeţean Cluj şi Asociaţia Psihomedica s-a încheiat ilegal un contract de închiriere. Directoarea de atunci, Cristina Ciortea a demisionat imediat după aceste semnalări, iar noua conducere a fost nevoită să atace în instanţă acel contract. Astfel că, instanţa decizională, Curtea de Apel Cluj, a hotărât anularea documentului. Cu alte cuvinte, Asociaţia Psihomedica este obligată să părăsească spaţiul din interiorul clădirii SCJU Cluj-Napoca. Însă, lupta este departe de final.

 

Când s-a aflat, a demisionat

Directorul de îngrijiri al Spitalului Judeţean de Urgenţă Cluj, Monica Costin, informa în 2013 că Ministerul Sănătăţii a efectuat două controale care au vizat aspecte legate de activitatea directorului în funcţie la acel moment, Cristiana Ciortea. În urma rapoartelor emise de reprezentanţii ministerului, Cristiana Ciortea a demisionat din funcţia de manager..

Monica Costin a menţionat în 2013, că problemele cele mai importante surprinse în raport şi  care fac trimitere directă  la controale efectuate de Curtea de Conturi şi Ministerul de Finanţe, fiind urmate de trimiterea la Parchet sunt în primul rând închirierea unui spaţiu de la Secţia de boli contagioase către Asociaţia Psihomedica. Cea de-a doua problemă se pare că vine din  verificarea contractelor de achiziţie.

În legătură cu spaţiul închiriat  în calitate de manager, se pare că fostul director, Cristiana Ciortea ar fi acordat acest spaţiu asociaţiei Psihomedica, timp de mai mulţi ani, fără ca aceasta să plătească vreo taxă pentru chirie sau vreo sumă de bani pentru utilităţi.

Cristiana Ciortea a declarat însă că ea nu este vinovată în legătură cu faptele despre care se vehiculează în presă că ar fi vinovată. Ea susţine ca a avut o conduită corectă  toată perioada cât a fost la conducerea spitalului, că nu se face vinovată de niciun act ilegal, care să fi creat prejudicii spitalului sau din care ea să fi avut vreun interes personal. Cristiana Ciortea este de părere că a avut mereu în vedere interesul pacienţilor, lucru care, speră aceasta, va reieşi din analiza activităţii sale.

 

 Curtea de Apel schimbă lucrurile

În dosarul aflat pe rolul Curţii de Apel Cluj s-a stabilit, în mai, anularea contractului de închiriere. Acest lucru înseamnă o lovitură puternică dată Asociaţiei Psihomedica şi totodată o  oportunitate de valorificare a spaţiului, pentru SCJU Cluj-Napoca.

„Admite în parte apelul declarat de reclamantul SCJU Cluj-Napoca împotriva sentinţei civile nr. 488 din 18.09.2015 a Tribunalului Cluj, pronunţată în dosar nr. 3931/211/2014 pe care o schimbă în parte şi în consecinţă: Constată nulitatea absolută a contractului de închiriere nr. 981 din 25.08.2008, înregistrat în evidenţa reclamantului sub nr. 15208/25.08.2008 şi a actelor adiţionale la acest contract. Obligă pe reclamant să plătească pârâtei suma de 2960 lei cheltuieli de judecată. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei care nu contravin prezentei hotărâri. Respinge apelul declarat de pârâta AP împotriva aceleaşi sentinţe. Respinge apelul incident declarat de reclamantul SCJU Cluj-Napoca împotriva aceleaşi sentinţe. Decizia este definitivă”, arată magistraţii de la Curtea de Apel Cluj.

 

Psihomedica se alege cu anularea contractului

Contactaţi pentru a exlica ce vor face cu decizia Curţii, din partea Asociaţiei Psihomedica, domnul dr. Călin Bazil Dumitru, în calitate managerul Centrului Medical respectiv, susţine că momentan vor rămâne în locaţie, cel puţin până ce SCJU Cluj-Napoca îi despăgubeşte pentru investiţiile făcute.

„Există un drept legal de care ne vom folosi, până la pronunţarea instanţei. Avem dreptul de reţinere a spaţiului. Desigur că ne-am gândit la un al spaţiu,  respectam legea şi dorim să ne mutăm în  altă parte, dar nu putem să facem investiţii oricum şi oriunde.

Pentru structura, ce am dezvoltat-o noi, exista necesităţi privind spaţiul, curentul  electric şi  radiaţiile, iar aceste lucruri nu  se pot face de pe o zi pe alta.

În altă ordine de idei, Spitalul Judeţean are datorii de peste 50.000 de lei, prestări servicii de către Psihomedica.

Atât vreme cât instanţa nu a hotărât nivelul despăgubirilor şi cât trebuie să ne plătească SCJU Cluj-Napoca, vom funcţiona în continuare. Mai ales că, în prezent avem  pacienţi cronici de la  oncologie, psihiatrie şi  endocrinologie .

Această acţiune a spitalului a fost foarte agresiva, în contextul  a tot ce a făcut. Se pare că au uitat de investigaţiile de  10.000 de lei  pe lună făcute gratuit în favoarea spitalului. De asemenea s-au făcut investiţii de  60.000 de euro şi în acest sens există, la dosar, o expertiza.

Din  păcate nu  pot să vorbesc mai multe, pentru că nu  e momentul, dar o să vedeţi cine a pus ochii pe spaţiu.  Când noi l-am preluat, era un spaţiu plin de şobolani. Trebuie precizat faptul că preluarea s-a făcut în urma deciziei a două consilii de administraţie, care ni l-au acordat cu ft multa atenţie.  Acest proiect a fost foarte apreciat până când au decis să denatureze conţinutul contractului”, justifică managerul Psihomedica, dr. Călin Bazil Dumitru.

 

Petru Şuşcă: trebuie să elibereze spaţiul

Contactat pentru a comenta decizia instanţei, actualul manager al spitalului, Petru Şuscă a explicat că cei de la Asociaţia Psihomedica au termen de 30 de zile în  care trebuie să elibereze spaţiul. În caz contrar, aceştia vor fi executaţi silit.

„În raportul Corpului de Control al Ministerului Sănătăţii al SCJU Cluj-Napoca, la jumătatea anului 2013, s-a constatat nelegalitatea acestui contract. Nou conducere a luat de urngenţă măsura acţionării în justiţie în vederea eliberării acestui spaţiu.

Mă bucur că într-un final am câştigat acest proces, iar spaţiul va putea fi destinat activităţii medicale sau administrative, în funcţie de proirităile sitalului” explică Petru Şuşcă.

 

Mărul discordiei

Guvernul a transmis, în 2013 informare în care arata că inspectorii Corpului de control al prim-ministrului şi cei ai unor ministere au înaintat, în perioada 7 mai 2012-17 septembrie 2013, un total de 394 plângeri penale/sesizări în principal la DNA şi Parchet, pentru nereguli comise anterior. Astfel, în perioada 7 mai 2012-17 septembrie 2013, Corpul de Control al prim-ministrului a depus la organele de cercetare penală 30 de plângeri, prin care au fost sesizate 228 posibile fapte penale privind fraudele sau neregulile constatate în ministere, autorităţi şi instituţii ale administraţiei centrale şi locale, companii naţionale subordonate acestora.

Din totalul celor 30 de plângeri, 26 au fost transmise la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), iar 4 au fost direcţionate către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. La DNA au fost sesizate nereguli la Agenţia Domeniilor Statului, Poşta Română, Fabrica de Timbre a Poştei, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, Autoritatea pentru Achiziţiile Publice, Administraţia Fondului pentru Mediu, Ministerul Sănătăţii, Sala Palatului, Româniafilm, Conpet, Hidroelectrica, Oficiul pentru Drepturi de Autor, CE Oltenia, Administraţia Bazinală de Apă Mureş, RATB, RADET, Ministerul pentru Societatea Informaţională, Ministerul Educaţiei, Conversmin, Metrorex şi instituţii publice implicate în restituirea unui teren din Bucureşti, iar la Parchet au fost reclamate nereguli la Ministerul pentru Societatea Informaţională, Ministerul Mediului, Primăria Piatra-Neamţ şi Administraţia Fondului pentru Mediu, Primăria Teişani Prahova.

În acelaşi timp, 12 ministere şi departamente conduse de miniştri delegaţi au depus la rândul lor 364 plângeri penale/sesizări la DNA, Parchet şi structuri teritoriale subordonate acestora vizând nereguli la clubul Olimpia Bucureşti, complexul sportiv Bascov, CE Oltenia, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, RAAN, ISU Constanţa, Arhivele Naţionale, Oltchim, CN Cuprului, Minvest, Iprochim, Cuprumin, ambasade şi consulate, Romsilva, Spitalul Bagdasar Arseni Bucureşti, Spitalul de Urgenţă Focşani, Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara, Spitalul de Urgenţă Cluj-Napoca, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, SC Mamaia, unităţi militare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.