Asta-i pohta ce-am pohtit! Cine și de ce caută să desființeze SIIJ

În Gazeta de Cluj am scris destul de mult despre inițiativa actualului Guvern de a desființa Secția pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție. Am adus cititorilor opiniile pro și contra ale diferitor tabere care s-au creat în jurul acestei teme. Practic desființarea SIIJ a scindat lumea justiției în două părți, asemenea lumea politică, ong-urile și o parte din opinia publică, mai mult sau mai puțin avizată.

De altfel, această perpetuă divizare/polarizare este de fapt o constantă a societății din România cel puțin pentru ultimii 30 de ani. Nimic nu ar mai trebui să surprindă pe nimeni. Totuși, desființarea SIIJ nu este doar un subiect de dispută, o temă de dezbatere, o ficțiune abordabilă în conferințe, discursuri, festivaluri, etc. SIIJ este ceva cu totul și cu totul mai mult decât ceea ce credem că poate fi.

Importanța SIIJ

În interviurile pe care le-am realizat până în prezent pentru Gazeta de Cluj cu diferiți specialiști/practicieni ai dreptului au reieșit câteva lucruri clare:

1. SIIJ este o instituție care poate supraveghea legalitatea, respectiv vicierea actelor realizate de magistrați, atât de procurori cât și de judecători.
2. SIIJ este o instituție care poate ancheta magistrații.
3. SIIJ este acea instituție care a creat panică în rândul unor magistrați și unor politicieni.
4. SIIJ este acea instituție care a stârnit controverse și contradicții între practica dreptului național și dreptul comunitar european.

După cum se cunoaște între Ministerul Public și SRI a existat un acord de colaborare. Acest acord a fost în mod vădit neconstituțional și mai ales împotriva independenței justiției, a echilibrului puterilor în stat și a unui act de justiție neviciat. Azi, cunoaștem faptul că au fost/sunt și poate vor mai fi dosare în care procurorii au primit direct probele pentru anchetă, cercetare, rechizitoriu de la SRI. Evident, din punct de vedere al Procedurii Penale, modul în care procurorilor le-au parvenit aceste probe este total ilegal. De aici se ridică și problema în ce măsură mai există un act de justiție independent de celelalte puteri în stat? Și mai ales în ce măsură justiția în sine este independentă în mijlocul unei societăți în continuă reformă și cum își păstrează această independență în fața tuturor atacurilor? Să mai ridicăm și probleme de natură etică, în ce măsură mai corespund magistrații profilului etic al procurorului, judecătorului incoruptibil și imposibil de influențat? Evident am asistat la o viciere a actului de justiție. De aici a apărut și necesitatea înființării SIIJ.

Cu toate acestea, o asemenea secție, în aparență în contradicție cu politica și dreptul practicat la nivelul Uniunii Europene nu a fost văzută cu ochi buni nici la Bruxelles și nici la Strasbourg de către ceilalți parteneri ai României. Brusc independența justiției în România precum și reforma acesteia nu a rămas un subiect doar în interiorul frontierelor naționale ci a devenit un subiect de dispută la nivel european.

Care sunt interesele Uniunii Europene

În mod clar se caută uniformizarea inclusiv din punct de vedere al legislațiilor la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. Acest lucru presupune că la un moment dat va exista la nivelul Uniunii Europene un cod unic de drept penal, unul de drept civil, unul de procedură penală și unul de procedură civilă. Dacă un stat are o asemenea secție de investigare a infracțiunilor din justiție asta înseamnă că există corupție și fapte penale inclusiv în sistemul său de justiție. Or, de moment ce în România sistemul de justiție este creat în ultimii 30 de ani mai mult după directivele Comisiei Europene, ale Hotărârilor Curții Europene de Justiție și a deciziilor altor foruri din UE, acceptarea unei instituții care să investigheze fapte de corupție în sistemul de justiție din România înseamnă a accepta ideea că în sistemul de justiție european există o breșă care permite existența faptelor de corupție tocmai în judecătorii, tribunale, parchete, etc. Ar accepta cineva din forurile decizionale ale  Uniunii Europene o asemenea idee? Cel mai probabil nu! Dimpotrivă! Se consideră că în România este un sistem de justiție care merge foarte bine. A se vedea mai ales instituții precum DNA și DIICOT. De altfel din aceste structuri a fost selectat primul procuror șef european, Laura Kodruța Koevesi.

Care este interesul Ministerului Justiției

Ministrul Justiției, Stelian Ion, a declarat, luni 5 iulie, că va fi o sesiune extraordinară a Parlamentului pentru desființarea Secției Speciale de Investigare a Infracțiunilor în Justiție (SIIJ), după primirea avizului Comisiei de la Veneția.

Ion a spus, într-o conferință de presă, că s-a stabilit la o întâlnire anterioară, în cadrul coaliției, că se va propune o sesiune extraordinară pentru a rezolva această problemă, de desființare a SIIJ în maxim două săptămâni de la primirea avizului.

„Iată, astăzi (luni – n.r.), am primit avizul. Dacă nu săptămâna aceasta, săptămâna viitoare ar fi de așteptat o sesiune extraordinară pentru desființarea SIIJ. Sunt chestiuni importante, vor fi analizate în zilele următoare toate paragrafele acestui aviz care are nu mai puțin de 14 pagini, dar toate argumentele sunt în sensul pe care l-am arătat mai devreme”, a spus Stelian Ion.

Ministrul Justiției le solicită, astfel, senatorilor să ia „degrabă în discuție acest proiect”, să dea raport în Comisia Juridică și, mai departe, să se dea un vot final în cadrul Senatului pe desființarea”

USR și-a propus să desființeze tot ceea ce se poate desființa, inclusiv Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Se ridică o întrebare asupra acestor practici salvatoare: ce va construi USR după ce termină de desființat tot ceea ce se poate desființa? Ce va lăsa în loc? ce va rămâne după ”revoluția bunei guvernări”? Alea iacta est.

Citește și: Vara cuțitelor lungi între liberali