Astăzi, judecătorii CCR ar trebui să se pronunțe asupra excepției de neconstituționalitate privind recunoașterea pe teritoriul României a căsătoriilor între persoane de același sex, încheiate în afara granițelor.
Excepția de neconstituționalitate a fost discutată de Curtea Constituțională și la 20 iulie 2016, dar judecătorii Curții au amânat pronunțarea pentru 20 septembrie, președintele CCR, Valer Dorneanu, declarând că amânarea unei decizii privind excepția de neconstituționalitate referitoare la recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex, încheiate în străinătate, a fost luată pentru că judecătorii vor o analiză aprofundată.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de către un cuplu de homosexuali, format dintr-un român și un american, la Judecătoria sectorului 5, după ce Inspectoratul General pentru Imigrări al României a refuzat să îi acorde cetățeanului american drept de reședință. Judecătoria a admis excepția de neconstituționalitate și a trimis-o către Curtea Constituțională.
Cuplul de homosexuali s-a căsătorit la Bruxelles în 2010 și, ulterior, a contestat în instanțele din România faptul că o căsătorie între două persoane de același sex nu este recunoscută pe teritoriul țării noastre. Cuplul consideră că refuzul autorităților din România de a recunoaște relația de familie dintre soți îi împiedică pe cei doi să se stabilească în România, având în vedere că dreptul la rezidență se acordă exclusiv membrilor familiei.
Concret, autorii excepției au contestat articolul 277 alin. 2 și 4 din Codul Civil, care se referă la interzicerea recunoașterii pe teritoriul României a căsătoriilor între persoane de același sex încheiate în afara granițelor, respectiv la libera circulație în cadrul Uniunii Europene.
Articolul 277 din actualul Cod Civil mai precizează că nici parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau de același sex care sunt încheiate în străinătate de către cetățeni români sau străini nu sunt recunoscute în România.
Principalul argument invocat de avocații cuplului de homosexuali a fost apărarea dreptului la viață privată, aducând în acest sens argumente din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Astfel, avocata cuplului de gay, Iustina Ionescu, a arătat că dreptul la viață privată și familie și dreptul de a nu fi discriminat sunt incluse și în Constituția României și ar trebui să fie interpretate și aplicate de toate statele membre ale Consiliului Europei.
