Au bătut palma cu Biserica Unită. Primăria ne construiește parkinguri ca să mergem pe jos

Recent, primarul Emil Boc a anunțat că Primăria lucrează la formalitățile pentru lansarea a două proiecte de infrastructură în centrul orașului, parcări subterane care să aerisească spațiul urban. Ulterior, edilul a precizat că, după ce își lasă în parking mașinile, clujenii sunt invitați să folosească mijloace de transport mai… ecologice.

Primarul Emil Boc a anunțat săptămâna trecută că în zona centrală a Clujului vor fi construite două parkinguri subterane.

„Apreciez deschiderea Bisericii Greco-Catolice, care a fost de acord să renunțe oficial la cererea de retrocedare pentru o suprafață de 3.759 mp în Piața Mihai Viteazu. Vineri am primit decizia de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților prin care putem concesiona terenul în vederea continuării proiectului pe care Primăria l-a avut în vedere încă din 2009. Astfel, dacă nu apar situații neprevăzute, vom putea intra chiar luni în Consiliul Local pentru aprobarea noilor condiții de realizare a parkingului din Mihai Viteazu.

Odată cu realizarea acestui parking subteran vom reabilita și statuia lui Mihai Viteazu.

Al doilea proiect la care lucrăm se referă la un parking modern de aproape 300 de locuri, lângă Casa Învățătorului din Piața Ștefan cel Mare. Vizăm tot un parteneriat cu un investitor privat deoarece administrația locală nu are resursele necesare pentru o asemenea investiție. Fiind o zonă mai restrânsă avem în vedere un parking subteran cu lift. Acest proiect a fost deblocat în urma discuțiilor cu SLIPC, proprietar al terenului”, a explicat primarul Emil Boc.

Lasă mașina și umblă!

Cele două parkinguri subterane vor cuprinde aproximativ 775 de noi locuri de parcare, iar termenul până la care vor fi finalizate aceste lucrări ar fi sfârșitul anului 2016.

Primarul Emil Boc a declarat la Realitatea TV Cluj că vrea să îi convingă pe clujeni să folosească mai puțin mașinile personale în zona centrală. ”Facem parkinguri subterane în preajma centrului, iar de acolo se vor putea deplasa pe jos sau cu mijloace de transport în comun, pentru că avem tramvaie moderne și de anul acesta vom avea și 50 de autobuze noi. De asemenea, vor putea folosi bicicletele, în programul de bike-sharing pe care intenționăm să îl implementam. Transportul în comun se adresează pensionarilor, elevilor, dar nu numai lor. Nu toata lumea are mașină personala sau bani să meargă cu taxiul”, a spus primarul.

Nodul gordian din Piață

Primăria Cluj-Napoca trebuia să lanseze concursul de idei pentru modernizarea Pieţei Mihai Viteazul la începutul lunii noiembrie a anului trecut. Anunţul nu a mai ajuns pe SEAP din cauză că administrația nu a căzut de acord cu arhitecţii, iar apoi proiectul a fost blocat de tot de Curtea de Apel Cluj.

Instanţele clujene au dat câştig de cauză societăţilor portugheze Cogedir Gestao de Projectos şi Cogedir Parking în dosarul parkingului din Piaţa Mihai Viteazu. Companiile au câştigat şi dreptul de a construi parkingul, aşa cum prevede licitaţia pe care au câştigat-o cu ani în urmă.

Decizia instanţei îi obligă pe reprezentanţii Primăriei să negocieze cu cei de la Cogedir realizarea lucrărilor la parkingul din Piaţa Mihai Viteazul, deşi se pregăteşte deja de ceva vreme să pună în aplicare un plan complet diferit de dezvoltare a zonei. „E o decizie definitivă şi irevocabilă a unei instanţe de judecată, aşa că nu avem ce discuta pe acest subiect şi o vom pune în aplicare. Vom facem o comisie care va preda amplasamentul societăţii şi le dăm şi autorizaţie de construire ca să facă parkingul. Doream să amenajăm piaţa Mihai Viteazu, dar, având în vedere noua situaţie, trebuie să vedem în ce măsură varianta concursului rămâne valabilă”, a admis edilul.

Informația buclucașă

Primarul a refuzat însă să explice cum s-a ajuns ca autorităţile administrative să dea iniţial undă verde pentru proiectul parkingului din Piaţa Mihai Viteazu, după care au revenit, invocând descoperirea unui canal colector în zonă, deşi în instanţă s-a dovedit că aveau cunoştinţă de existenţa acestei probleme încă din 1995.

Parkingul, se pare, nu a mai putut fi realizat din cauza unor probleme de infrastructură, şi anume existenţa unui canal colector în zonă, care ar face imposibilă realizarea proiectului.

În procesul deschis de portughezi Primăria a invocat forţa majoră, dar Tribunalul Cluj susţine că aceasta nu poate fi invocată în această speţă. Instanţa a motivat că „în condiţiile în care nu s-a putut constata nerespectarea vreunei obligaţii contractuale de către concesionar, a faptului că nu există un interes public care să dispună desfiinţarea contractului şi că nu există o imposibilitate colectivă de executare şi doar una parţială, iar executarea contractului nu a fost împiedicată de un caz de forţă majoră”, Hotărârea Consiliului Local (HCL) 331 din 2010 este nelegală. Primăria a făcut recurs la decizia Tribunalului Cluj, dar acesta a fost respins de Curtea de Apel, care a menţinut decizia instanţei inferioare.

Cine semnează plătește

Municipalitatea a concesionat în anul 2009 aproximativ şase mii de metri pătraţi pe o perioadă de 49 de ani şi la suma de 110 euro/mp în vederea construirii unui parking subteran în Piaţa Mihai Viteazul. La primele două licitaţii, din noiembrie şi decembrie 2008 nu au fost întrunite condiţiile de participare, în sensul că nu au participat la licitaţie cel puţin trei societăţi cu oferte valabile. Astfel, procedura a fost continuată prin negocierea directă prevăzută de legislaţie, ocazie cu care, în luna martie a acestui an contractul de concesiune a fost adjudecat de Compania Cogedir-Gestao de Projectos SA, societate care a ofertat valoarea de 110 euro/mp şi un număr de 531 de locuri de parcare situate pe trei nivele subterane. Contractul de concesiune a fost semnat pe 29 aprilie 2009, termenul de finalizare a lucrărilor fiind de 24 de luni de la semnare.

Însă, surpriză! Terenul nici măcar nu era al lor cu toate actele în regulă, deoarece, susțin liberalii clujeni, terenul respectiv aparţine bisericii greco-catolice, care la jumătatea secolului trecut dorea să construiască acolo o biserică, motiv pentru care Primăria a trebuit să ceară bisericii spațiul pe care, cu bună știință, l-a concesionat în urmă cu cinci ani.