Ion Popescu, singurul reprezentant al românilor din Ucraina în Rada Supremă a Ucrainei, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), dar şi în comisiile-cheie ale APCE vorbeşte într-un interviu acordat GAZETEI despre reacţiile generate de Decizia Curţii de la Haga în Ucraina.
Reporter: Aţi fost reconfirmat în funcţia de Preşedinte al delegaţiei parlamentare permanente a Ucrainei în Consiliul Europei pentru anul 2009 şi în calitatea de membru al Comisiei de monitorizare a APCE. A existat o opoziţie a forţelor naţionaliste ucrainene la această decizie?
Ion Popescu: Da. Forţele portocalii aflate la putere au vrut să mă blocheze, însă datorită disciplinei de partid, am rămas preşedinte al delegaţiei şi, în felul acesta, am putut obţine şi alte posturi.
Ion Popescu: Da. Forţele portocalii aflate la putere au vrut să mă blocheze, însă datorită disciplinei de partid, am rămas preşedinte al delegaţiei şi, în felul acesta, am putut obţine şi alte posturi.
Rep.: Ce reacţii au apărut în Ucraina cu privire la decizia Curţii de la Haga?
I.P.: Abia astăzi au apărut în ziare reacţii ale oficialităţilor cu privire la hotărâre şi au încercat să demonstreze că Ucraina a câştigat procesul. În realitate, multă lume spune că a câştigat România: 80% din doleanţe au fost câştigate de România. Se mai spune că zăcămintele de petrol şi gaze care au revenit Ucrainei, circa 10 miliarde de metri cub de gaz, sunt acolo, dar nu e valoarea cea mai mare la care se aştepta partea ucraineană, aşa că experţii critică Ministerul de Externe şi juriştii care, practic, au pierdut bătălia în favoarea României.
I.P.: Abia astăzi au apărut în ziare reacţii ale oficialităţilor cu privire la hotărâre şi au încercat să demonstreze că Ucraina a câştigat procesul. În realitate, multă lume spune că a câştigat România: 80% din doleanţe au fost câştigate de România. Se mai spune că zăcămintele de petrol şi gaze care au revenit Ucrainei, circa 10 miliarde de metri cub de gaz, sunt acolo, dar nu e valoarea cea mai mare la care se aştepta partea ucraineană, aşa că experţii critică Ministerul de Externe şi juriştii care, practic, au pierdut bătălia în favoarea României.
Rep.: Înainte de pronunţare, existau nişte comentarii în presa ucraineană, potrivit cărora statutul de membru UE al României va favoriza ţara noastră şi va influenţa Curtea. Mai există astfel de suspiciuni?
I.P.: Sunt mai mult comentarii potrivit cărora Ucraina nu trebuia să accepte acest caz, adică nu trebuia să meargă la Haga, trebuia să discute cu România, că avea de câştigat mai mult.
I.P.: Sunt mai mult comentarii potrivit cărora Ucraina nu trebuia să accepte acest caz, adică nu trebuia să meargă la Haga, trebuia să discute cu România, că avea de câştigat mai mult.
Rep.: Aceste declaraţii politice şi comentarii se răsfrâng în vreun fel asupra comunităţii de români din Ucraina?
I.P.: Până acum, nu, dar fiecare încearcă să ne atingă, mai ales naţionaliştii. Deocamdată, nu au existat neînţelegeri mari, mai ales că problema noastră principală este demisia Guvernului. Încearcă, dar eu refuz să dau interviuri. Nu acord interviuri, aşa că nu au posibilitatea să manipuleze. Mai ales că eu, ca preşedinte al comunităţii, vă spun că pe Insula Şerpilor nu există niciun român autohton, care s-ar fi născut acolo şi pe care ar trebui să-l apăr. Dacă era vorba de alte chestii, cum ar fi Maramureşul, Bucovina, eram mai implicat. Aşa, se speculează mai mult momentul economic.
I.P.: Până acum, nu, dar fiecare încearcă să ne atingă, mai ales naţionaliştii. Deocamdată, nu au existat neînţelegeri mari, mai ales că problema noastră principală este demisia Guvernului. Încearcă, dar eu refuz să dau interviuri. Nu acord interviuri, aşa că nu au posibilitatea să manipuleze. Mai ales că eu, ca preşedinte al comunităţii, vă spun că pe Insula Şerpilor nu există niciun român autohton, care s-ar fi născut acolo şi pe care ar trebui să-l apăr. Dacă era vorba de alte chestii, cum ar fi Maramureşul, Bucovina, eram mai implicat. Aşa, se speculează mai mult momentul economic.
Rep.: Din semnalele de până acum, credeţi că va aplica şi respecta Ucraina această decizie?
I.P.: Doamna Timosenko spune una, Ministerul de Externe a declarat că va îndeplini orice decizie. Încă dinainte să o audă. Iar doamna Timosenko declară foarte multe lucruri contradictorii.
I.P.: Doamna Timosenko spune una, Ministerul de Externe a declarat că va îndeplini orice decizie. Încă dinainte să o audă. Iar doamna Timosenko declară foarte multe lucruri contradictorii.
Rep.: Credeţi că relaţiile externe româno-ucrainene se vor îmbunătăţi odată ce acest conflict a fost soluţionat?
I.P.: Ar trebui, dar din moment ce, de la 1 septembrie, doamna Timosenko şi Ministerul Educaţiei au început ucrainizarea şcolilor româneşti, maghiare, ruseşti şi a altor minorităţi naţionale, nu văd cum ar putea să se îmbunătăţească situaţia românilor din Ucraina sau a ucrainenilor din România.
I.P.: Ar trebui, dar din moment ce, de la 1 septembrie, doamna Timosenko şi Ministerul Educaţiei au început ucrainizarea şcolilor româneşti, maghiare, ruseşti şi a altor minorităţi naţionale, nu văd cum ar putea să se îmbunătăţească situaţia românilor din Ucraina sau a ucrainenilor din România.
Rep.: Au avut vreun efect, până acum, numeroasele interpelări şi memorii făcute de Uniunea Interregională Comunitatea Românească din Ucraina?
I.P.: S-a încercat pe şcoli, dar nu sunt bani, nu sunt manuale, nu este nimic. Acum, se încearcă asupra profesorilor şi asupra directorilor, dar care va fi efectul vom vedea în primăvară – vară, când vor fi primele examene şi admiterile la facultate. Atunci, vom vedea care vor fi rezultatele acestor treceri, cred că vor fi rezultate mai slabe ca anul trecut, pentru că nu poate să înveţe un copil în procent de 50% matematica, geografia sau altceva într-o limbă şi 50%, în alta.
Rep.: Există şanse de a se renunţa la aceste ordine, având în vedere că se fac presiuni şi din partea altor minorităţi naţionale?
I.P.: Există, dacă se va schimba Guvernul şi vor veni la putere alte forţe, numai aşa există. Altfel, nu, pentru că atât preşedinte Iuscenko, cât şi premierul Timosenko sunt naţionalişti.
I.P.: S-a încercat pe şcoli, dar nu sunt bani, nu sunt manuale, nu este nimic. Acum, se încearcă asupra profesorilor şi asupra directorilor, dar care va fi efectul vom vedea în primăvară – vară, când vor fi primele examene şi admiterile la facultate. Atunci, vom vedea care vor fi rezultatele acestor treceri, cred că vor fi rezultate mai slabe ca anul trecut, pentru că nu poate să înveţe un copil în procent de 50% matematica, geografia sau altceva într-o limbă şi 50%, în alta.
Rep.: Există şanse de a se renunţa la aceste ordine, având în vedere că se fac presiuni şi din partea altor minorităţi naţionale?
I.P.: Există, dacă se va schimba Guvernul şi vor veni la putere alte forţe, numai aşa există. Altfel, nu, pentru că atât preşedinte Iuscenko, cât şi premierul Timosenko sunt naţionalişti.
Rep.: Care este situaţia politică în Ucraina?
I.P.: Preşedintele declară că primul ministru fură, iar primul ministru declară că preşedinte nu poate rezolva nimic în ţară. În realitate, situaţia economică este foarte gravă, în special cea social-economică. Oamenii sunt daţi afară din servicii, nu-şi primesc salariile. Mâine (joi, 5 februarie, n.red.), vom discuta această problemă în Parlament, i-am invitat şi pe primul ministru, şi pe preşedinte. Nu ştiu care va veni. Dar am invitat şi preşedinţii consiliilor regionale.
I.P.: Preşedintele declară că primul ministru fură, iar primul ministru declară că preşedinte nu poate rezolva nimic în ţară. În realitate, situaţia economică este foarte gravă, în special cea social-economică. Oamenii sunt daţi afară din servicii, nu-şi primesc salariile. Mâine (joi, 5 februarie, n.red.), vom discuta această problemă în Parlament, i-am invitat şi pe primul ministru, şi pe preşedinte. Nu ştiu care va veni. Dar am invitat şi preşedinţii consiliilor regionale.
Rep.: Până acum, s-a luat vreun fel de măsuri anti-criză?
I.P.: Fragmentare, nu prea au efecte.
I.P.: Fragmentare, nu prea au efecte.
Rep.: Care e situaţia energetică după criza gazelor?
I.P.: După criza gazelor, am primit un preţ pe care multe întreprinderi nu-l pot suporta şi sunt pe punctul de a se închide, mai ales cele chimice şi metalurgice. Adică, preţul la producţia finală creşte extrem de mult şi cred că, la sfârşitul lunii, vom vedea primele efecte. Deja când se vorbeşte de buget sau de formarea bugetului, apar primele semne de întrebare, pentru că vom avea probleme şi cu fondul de pensii. Un procent de 30% din salariul pe care îl primeşte un om trebuie să fie vărsat în fondul de pensii de către întreprindere şi, dacă omul e trimis în concediu, apar întârzieri, nu vine marfa, iar în fondul de pensii intră mai puţini bani. Va fi o criză şi la nivelul pensionarilor, şi la nivelul personalului din sfera bugetară, dar şi al celor din producţie. E o lovitură pentru toată populaţia.
Instabilitatea politică accentuează şi mai mult criza economică, de aceea cerem demisia Guvernului şi să vină alt Guvern, care îşi poate asuma responsabilitatea de a face ceva concret.
I.P.: După criza gazelor, am primit un preţ pe care multe întreprinderi nu-l pot suporta şi sunt pe punctul de a se închide, mai ales cele chimice şi metalurgice. Adică, preţul la producţia finală creşte extrem de mult şi cred că, la sfârşitul lunii, vom vedea primele efecte. Deja când se vorbeşte de buget sau de formarea bugetului, apar primele semne de întrebare, pentru că vom avea probleme şi cu fondul de pensii. Un procent de 30% din salariul pe care îl primeşte un om trebuie să fie vărsat în fondul de pensii de către întreprindere şi, dacă omul e trimis în concediu, apar întârzieri, nu vine marfa, iar în fondul de pensii intră mai puţini bani. Va fi o criză şi la nivelul pensionarilor, şi la nivelul personalului din sfera bugetară, dar şi al celor din producţie. E o lovitură pentru toată populaţia.
Instabilitatea politică accentuează şi mai mult criza economică, de aceea cerem demisia Guvernului şi să vină alt Guvern, care îşi poate asuma responsabilitatea de a face ceva concret.
Carte de vizită
S-a născut în 1964, în comuna Patrăuţii-de-Jos, raionul Storojineţ. Este doctor în filologie şi în filosofie, magistru de onoare în drept şi magistru în politologia relaţiilor internaţionale. Cavaler al Ordinului „Pentru Merite" din Ucraina, unul dintre autorii Constituţiei Ucrainei, specialist în sociolingvistică. A fost decorat de către Biserica Ortodoxă cu 4 ordine creştine, iar în decembrie 2000, pentru apărarea drepturilor românilor din Ucraina şi din spaţiul carpato-balcanic în Consiliul Europei. A fost decorat de către Preşedintele României cu Ordinul Serviciul Credincios, în grad de Comandor. Este deputat în Rada Supremă şi preşedinte al Consiliului Naţional al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina". Este căsătorit cu Alexandra, absolventă a Academiei Diplomatice din Kiev şi are o fetiţă.
Ioana LUCĂCEL
