Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj (APM Cluj), cea mai veche de acest fel din România, face un apel către Guvern pentru o mai mare predictibilitate a legilor, avertizând că instabilitatea legislaţiei fiscale afectează mediul economic şi mai ales IMM-urile.
Preşedintele Asociaţiei, Augustin Feneşan, a declarat joi că, în cadrul unui proiect derulat de APM Cluj cu fonduri europene, s-a confruntat cu o reticenţă a românilor din străinătate de a deschide o afacere în ţară, din cauza instabilităţii legislative.
„APM Cluj face apel la Guvern să menţină o stabilitate legislativă sub toate aspectele cel puţin 5 ani, deoarece modificarea continuă a legislaţiei fiscale, a Codului Fiscal, a Codului Muncii, afectează mediul de afaceri şi periclitează inclusiv proiectele europene. Cerem predictibilitate şi stabilitate fiscală din partea Guvernului, astfel încât să nu mai fie permise modificări legislative decât în condiţii deosebite, cu consultarea prealabilă a mediului de afaceri şi cu realizarea unor studii de impact”, a spus Feneşan.
Acesta a explicat că situaţia afectează eforturile asociaţiei de a-i convinge pe români să îşi deschidă o afacere, în condiţiile în care în România există aproximativ 20 de firme la mia de locuitori, ceea ce reprezintă jumătate faţă de media din Europa.
Feneşan consideră că inclusiv efortul guvernanţilor de a încuraja, pe de o parte, crearea de IMM-uri, este afectat de comportamentul impredictibil manifestat în domeniul legislaţiei.
„S-au creat diverse forme de finanţare a start-up-urilor pe programe europene sau buget naţional. Noi derulăm un proiect cu fonduri europene pentru a-i aduce acasă pe românii din diaspora, să îşi înfiinţeze firme în România. Nu mică ne-a fost mirarea constatând că mulţi nu vin înapoi acasă din cauza acestei instabilităţi generale. Un român din diaspora, când merge să îşi schimbe paşaportul, întâmpină probleme, când îşi deschide firma, are probleme că nu are nu ştiu ce adeverinţă sau copie xerox”, a mai spus Feneşan.
Potrivit acestuia, în cadrul unui proiect derulat de APM Cluj, mulţi români care locuiesc în străinătate au renunţat la o finanţare de 40.000 de euro, deja câştigată, pentru care aplicaseră prin programul Smart-Up Diaspora, din cauza nesiguranţei pe care au resimţit-o.
„Au aplicat foarte mulţi. Ţinta noastră este 50 de planuri de afaceri, dar 10% au renunţat după ce au fost selectaţi. În perioada septembrie – octombrie 2018, am finalizat procedura. Oamenii au fost învăţaţi cum se face un plan de afaceri. (…) Erau pregătiţi să îl încarce, când a venit Guvernul şi a anunţat modificarea salariului minim pe economie de la 1 noiembrie. Cursanţii ne-au reproşat că nu aşa se fac afaceri în România, în condiţiile în care se modifică legislaţia fără niciun fel de studiu. Unii au spus că au construit planul de afaceri, iar la final au constatat că nimic nu este bun şi că trebuie aduse modificări, ajustate la noile reglementări, existând riscul ca, după înfiinţarea firmei, să apară noi reglementări care modifică diverse impozite sau cota de TVA”, a explicat Feneşan.
În plus, a mai spus el, ghidurile de finanţare au cuprins greşeli sau prevederi care i-au încurcat pe aplicanţi. O asemenea condiţie a fost cea care arăta că îşi pot deschide afaceri în România doar acele persoane din diaspora care ori lucrează ori au pregătire, în străinătate, în domeniul respectiv. Prevederea anula, potrivit preşedintelui APM Cluj, experienţa sau studiile dobândite de persoanele respective acasă, în România, fiind recunoscute doar cele acumulate în străinătate.
„De exemplu o persoană era absolvent de UTCN la Cluj-Napoca şi nu se putea întoarce să îşi deschidă o afacere în România pentru că nu a absolvit o universitate tehnică în străinătate. Dacă unul a fost brutar în România şi a plecat în străinătate şi a lucrat altceva, nu poate veni să îşi deschidă brutărie pentru că nu are specializarea în străinătate. S-au scos total pregătirea şi experienţa dobândite în România”, a spus Feneşan.
