Autoritățile clujene, inexistente în verificarea sălilor de jocuri de noroc

Locațiile cu păcănele prosperă de la an la an și cunosc o expasiune fără precedent, atât în mediul fizic, unde le poți găsi aproape peste tot, cât și pe platformele online. Chiar dacă pandemia de Covid-19 le-a închis pentru o perioadă scurtă de timp, băieții deștepți au știut să facă bani în continuare, în condițiile în care autoritățile au privit în altă parte, atunci când a venit vorba de controale. 

 În perioada 2020-2022, controalele la agențiile de pariuri din Cluj, în care aparatele abundă, au fost aproape inexistente, lăsând aceste locații vulnerabile la practici ilegale și interese dubioase. În acest context, Gazeta de Cluj va prezintă numărul de controale care s-au făcut la acele „butoaie” cu aparate care trag toți banii de pe românul care încă mai speră ca norocul să fie de partea lui. 

Reprezentații Inspectoratului de Poliție Județean Cluj ne-au informat că în perioada 2020-2022 au fost inițiate și efectuate, țineți-vă bine, doar trei acțiuni preventiv-reactive în municipiul Cluj-Napoca, la obiectivele în care funcționează săli de jocuri de noroc și case de pariuri, context în care au fost cooptați și specialiștii Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc – S.T. Nord-Vest Bistrița-Năsăud. 

Controale aproape inexistente din partea ONJN S.T. Nord-Vest Bistrița-Năsăud

Ne oprim puțin aici și amintim că șefa mare peste ONJN-S.T. Nord-Vest este nimeni alta decât Erika Șoșdean, stimabila doamnă care a furat o jucărie din Kaufland în valoare de 10 lei. Evident, ea a scăpat de acuzații deoarece obiectul respectiv era mult prea ieftin, și a fost și recuperat. Să nu uităm că Erika Șoșdean încasează lună de lună peste 7.400 de lei, potrivit declarației de avere din 2023. 

Totodată, un lucru foarte interesant este faptul că în 2021, când România se chinuia cu pandemia de COVID-19 și starea de alertă, stimabila doamnă de la ONJN S.T. Nord-Vest Bistrița-Năsăud și-a achiziționat nu mai puțin de șase apartamente. ȘASE! Cu ce bani, doamnă? Cum de a venit norocul așa, dintr-o dată, și v-ați procopsit cu șase imobile? În ultima declarație de avere, cele șase apartamente apar pe numele soțului ei care, evident, nici el nu pare să fie ușă de biserică. 

De ce spun asta? El s-a luat la trântă cu SRI, fiind dat afară după 13 ani de activitate, în condițiile în care au existat surse documentare din care a rezultat că a consumat droguri -cocaină- într-o anumită împrejurare publică, precum şi că a furnizat informaţii clasificate ca secrete de stat, vizând anchete penale în curs pentru infracţiuni grave, unor persoane cu care are legături de afinitate (cumnatul său), dar şi unor alte persoane din anturajul său.

Revenim iar, pentru necunoscători, din acel salariu „mic” pe care îl are, Erika a reușit să-și achiziționeze 11 apartamente în județul Cluj și Bistrița-Năsăud. Atenție, nu vorbim de Babadag, ci ditamai județele. 

Lăsăm deoparte „cuplul de aur” și trecem la lucruri mai serioase, dacă le putem spune așa. Reprezentanții IPJ Cluj au mai precizat că în activitățile organizate de Serviciul de Ordine Publică au fost angrenați și polițiști din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice, jandarmi ai IJJ Cluj și ai Grupării de Jandarmi Mobile Cluj-Napoca, cât și specialiști din cadrul ISU Cluj, au fost aplicate 11 sancțiuni în valoare de 32.600 de lei, fiind controlate 81 de obiective economice și legitimate peste 170 de persoane. În doi ani, din 2020 și până în 2022. Câtă indiferență!

Totodată, potrivit IPJ Cluj, informațiile menționate mai sus reprezintă situația statistică existentă strict la nivelul Serviciului de Ordine Publică, și nu la nivelul instituției, nefiind evidențiate datele fiecărei secții de poliție urbană/rurală de la nivelul Poliției municipiului Cluj-Napoca. 

Roșu sau negru, totul sau nimic 

Mergem mai departe și referitor la solicitarea noastră, adresată Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, prin care am cerut informații cu privire la numărul de sesizări care au fost primite de la IPJ Cluj cu privire la încălcarea legii privind dreptul de funcționare a locațiilor jocurilor de noroc din județul Cluj, în perioada pandemiei, reprezentanții ONJN au transmis faptul că nu s-au primit sesizări sau solicitări de acțiuni comune în colaborare cu IPJ privind desfășurarea de controale care să aibă ca obiectiv încălcarea normelor legale privind dreptul de funcționare a locațiilor jocurilor de noroc din județul Cluj. 

Cu toate acestea, ONJN, condus de hoața de la Kaufland, s-a trezit din somn și ne-a informat că totuși a existat, în perioada pandemiei, o singură informare  cu privire la fapul că o sală de jocuri nu a respectat regulile care guvernează starea de aleră, în urma căreia a fost demarat un control pentru a fi verificate aspectele care țin de competența ONJN, nefiind constatate abateri, privind activitatea reglementată de OUG nr. 77/2009, constatări care au fost transmise ca răspuns către IPJ Cluj. O SINGURĂ INFORMARE ÎN DOI ANI!! 

Sute de mii de români se „scufundă” în patima jocurilor de noroc, în special păcănele 

Având în vedere că în județul Cluj există aproape peste tot agenții stradale de pariuri, răspândite atât în mediul rural, cât și urban, este chiar trist faptul că au existat atât de puține controale din partea autorităților competente. Bani s-au făcut și încă se vor face, în condițiile în care șefii de birturi sau cazinouri încearcă să-i atragă pe români să guste din plăcerea de a juca 10 lei la aparate. Să nu uităm că în 2019, în țara noastră erau autorizate peste 80.000 de aparate de joc tip „păcănele”, la un număr de 270 de operatori licențiați. 

Cu toate acestea, lumina de la capătul tunelului se poate vedea, cu greu, în condițiile în care, de curând, DIICOT, după trei ani de monitorizare a mai multor companii din domeniul jocurilor de noroc, le-a pus cu botul pe labe. Este vorba despre Automatic Leisure and Gaming SRL și Intergalaxi. Conform surselor, DIICOT a identificat o schemă piramidală complexă, în care agenții din sălile de joc primeau remunerații minime, iar profiturile ajungeau în vârful ierarhiei, inclusiv la nivelul managementului. Ancheta dezvăluie că jackpot-urile erau câștigate la comandă de către organizatorii fraudelor, iar practica se desfășura cu succes în special la aparatele vechi, care permit manipularea și care urmează să fie retrase de la funcționare după 1 ianuarie 2024.

Companiile din industria jocurilor de noroc aduc o contribuție semnificativă la bugetul statului prin plăți substanțiale de impozite. De remarcat este faptul că sectorul jocurilor de noroc contribuie în mod impresionant la veniturile fiscale ale bugetului național. Mai mult, impozitul pe care jucătorii trebuie să-l plătească este reținut direct, asigurând o rată de colectare de peste 99%. Taxele asociate retragerilor de premii au înregistrat o creștere în ultimul an, iar jucătorii sunt supuși unor reguli precum:

Se aplică un impozit de 3% pentru fiecare retragere de până la 10.000 de lei.

Pentru retragerile cuprinse între 10.000 de lei și 66.750 de lei, jucătorii plătesc 300 de lei plus 20% din suma care depășește 10.000 de lei.

Pentru retragerile de peste 66.750 de lei, se impune o taxă de 11.650 de lei plus 40% pentru orice sumă care depășește 66.750 de lei.

Aceste reguli se aplică atât jucătorilor care participă online, cât și celor care se bucură de jocuri de noroc în medii offline.