Averea monstruoasa a profesorilor de la UBB

Profesorii de la UBB nu au simţit scăderea de 25%

Salariile majorităţii oamenilor care lucrează în sistemul bugetar au scăzut în 2010 cu 25 de procente, însă în cea mai prestigioasă universitate din Cluj legile nu se respectă ca atare şi implicit aceste scăderi nu s-au simţit. Chiar dacă rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Andrei Marga, apărea într-o perioadă aproape zilnic pe la televizor plângând scăderea salariilor bugetarilor cu 25 de procente, sub cârma sa profesorii au beneficiat chiar şi de măriri salariale de 30%, iar prosperitatea este cuvântul cheie. Majoritatea profesorilor apropriaţi conducerii au beneficiat de creşteri salariale, iar cel mai mult au avut de suferit lectorii şi asistenţii
Gazeta de Cluj vă prezintă o radiografie a averilor principalilor profesori din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, respective cum a influenţat remuneraţia profesorilor faptul că o persoană este apropriată sau nu de conducere. De asemenea, vă prezentăm şi ilegalităţile şi lucrurile suspecte care reies din declaraţiile de avere publicate pe site-ul UBB.

Agachi Şerban, preşedintele Consiliului Academic al Universităţii Babeş-Bolyai, a beneficiat de o micşorare a salariului de bază în anul precedent de la 93.841 la 81.350. În schimb, preşedintele CA a avut venituri crescute pe latura proiectelor şi altor activităţi, unde în 2010 a încasat 39.576 faţă 9.240 în anul precedent.  Chiar şi la Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior(ARRACIS) salariile au crescut anul precedent, Şerban Agachi fiind remunerat cu 48.510 anul precedent, faţă de 15.231 cu un an înainte. O altă instituţie de stat în care salariile au scăzut a fost Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior si a Cercetarii Stiintifice Universitare(UEFISCSU), unde preşedintele a obţinut 31.872 în 2010, faţă de 45.489 în 2009. În schimb, Agachi a avut venituri mai mari în 2010 faţă de anul precedent, totalizând şi cu ajutorul sumelor incasate din fonduri europene 213.356 lei.

Marga, generos cu soţia

Andrei Marga, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, cunoscut drept şi “magnificul”, a preferat să le acorde susţinătorilor săi salarii mărite cu 25% şi să-şi taie din veniturile sale pentru a-şi asigura sprijinul în continuare. Astfel, Marga şi-a tăiat salariul cu 11 procente până la 220.324 lei. În schimb, dragii lui soţii nu a putut să îi acorde micşorarea salarială legală cu 25% despre care se tot plângea pe la televizor. Salariul Feliciei Delia Marga a crescut în 2010 de la 124.806 la 126.925 lei.
Decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Dumitru Matiş, cunoscut pentru posibila candidatură în funcţia de viitor rector al universităţii, a încasat în 2010 din toate activităţile desfăşurate la Universitatea Babeş-Bolyai 384.524 lei.

Nicoară&family

Toader Nicoară, prorector la Universitatea Babeş-Bolyai, face parte din categoria profesorilor care au primit o mărire de salariu în anul în care toată lumea a beneficiat de o scădere. Prorectorul a primit 121.950 lei în 2010, faţă de 116.857 în 2009, însă pe declaraţia de avere şi-a trecut doar soţia, fără să-şi treacă şi pe ceilalţi oameni aduşi în UBB pe sistemul nepotismului.
Piaţa imobiliară este sfidată cu stupoare de ilegaliştii de la Universitatea Babeş-Bolyai. Ladislau Gyemant, decan la Facultatea de Studii Europene, cunoscut pentru că face parte din „gaşca” lui Andrei Marga, a reuşit să vândă un apartament de 30 mp din Bucureşti cu o sumă mai mică de 3.000 de euro. Astfel, deşi pe declaraţia de avere din 2010 decanul deţinea o locuinţă în capitală, pe ultima foaie de vărsământ a foloaselor, Gyemant nu mai deţine acest apartament, fără să îl treacă nici la capitolul „bunuri înstrăinate cu valoare mai mare de 3.000 de euro.” Posibilele acuze ar fi evaziune fiscală, fals în declaraţii, dar şi altele care ar putea intra în atenţia procurorilor Agenţiei Naţionale de Integritate(ANI), dar suntem curioşi dacă acest lucru chiar se va întâmpla.

Nici celebrul profesor de la Facultatea de Psihologie Daniel David nu a resimţit scăderea salarială de 25%. Venitul profesorului chiar a crescut de la 162.724 la 163.140 de lei.  
Un alt profesor care nu a avut de suferit de scăderile impuse de guvernul Boc este prorectorul Luminiţa Silaghi-Dumitrescu, care a încasat în 2010 mai mult decât în 2009. Astfel, dacă în urmă cu doi ani încasa de la universitate 136.845 de lei, anul trecut a primit o mărire de salariu până la suma de 157.361 lei.

Angajator de „penali”, salariu preferenţial

Augustin Ovidiu Ghitta, decanul Facultăţii de Istorie, şi-a primit cel mai probabil recompensa pentru faptul că a angajat un urmărit penal în cadrul facultăţii care o conduce, respectiv o scădere salarială cu doar 7 procente. Culmea este că decanul Ghitta trebuia să „primească” o scădere a veniturilor cu 25%, dar totuşi acest lucru nemaintâmplându-se, a primit un venit de 54.832.
Alina Bianca Andreica, conferenţiar cancelar la Facultatea de Studii Europene,se află printre cadrele didactice care au beneficiat de o mărire de salariu anul trecut. Veniturile conferianţurului au crescut de la 77.587 la 92.549.
Aştilean Simion, şef de catedră la Facultatea de Fizică, a beneficiat de o creştere salarială de la 96.336 în 2009 la 121.228 în 2010.
Adriana-Smaranda Băban, şef de catedră la Facultatea de Psihologie, a beneficiat de o mărire de venituri de la  197.568 la 224.348 lei.
Benedek Jozsef, prodecan din cadrul Facultăţii de Geografie, este un alt cadru didactic care a beneficiat de o mărire a salariului din partea Universităţii Babeş-Bolyai 129.020 la 130.213 lei.
Mircea Dan Bob, secretar ştiinţific în cadrul Facultăţii de Drept, a reuşit să agonisească într-un an o sumă foarte apropriată de veniturile sale. Putem înţelege ori că a avut venituri pe care nu le-a declarat, ori că nu a cheltuit mai niciun ban anul precedent. După ce şi-ar fi plătit taxele care echivalează cu aproximativ jumătate din veniturile sale pe 2010 care au fost de 219.000 lei,  Mircea Dan Bob a rămas în conturi cu un plus de 83.700 de lei.

Nici la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport nu s-a simţit scăderea salariilor cu 25%. Astfel, decanul Bogdan Vasile a simţit o creşte a veniturilor de la 91.270 la 112.153 lei.

Mircea Florian Boia, profesor în cadrul Facultăţii de Matematică şi Informatică, Departamentul de Informatică, a avut de asemenea o creştere a veniturilor de la UBB de la 107.919 la 120.165 lei.

Both Ioana, prodecan la Facultatea de Litere, se numără printre profesorii care nu au „beneficiat” de scăderile salariale de 25%. Veniturile profesorului au crescut de la 67.614 în 2009 la 74.623 lei în 2010.
Dan-Florentin Chiribucă, decanul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială, a beneficiat de o creştere salarială cu 22 de procente până la 121.977 lei.
Vasile Chiş, secretar şef la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, a primit o mărire de salariu de aproximativ 100% de la 113.398 la 226.275.
Nu toţi profesorii au primit măriri de salarii în 2010, cazul şefului de catedră Nicolae Ciangă este o excepţie. Veniturile acestuia au fost reduse de la 187.126 la 154.153 lei.
Liliana Ciscai, şeful catedrei de Metodică a Ştiinţelor Exacte din cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţie,  a strâns toţi banii pe care i-a agonisit într-un an. Deşi nu a beneficiat de reducerea de salariu de 25%, a reuşit să-şi mărească conturile cu 59.000 de lei, deşi a avut venituri chiar mai mici decât această sumă. Şeful de catedră a încasat în 2010 87.214 lei, din care aproximativ 50% reprezintă taxe.
Ciobanu Gheorghe, profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, a încasat mai puţin în 2010 faţă de anul precedent, respectiv 163.258 în loc de 189.475 lei.
De 9 procente creştere salarială a beneficiat şi Constantin Cosma , şef de catedră la UBB, ajungând în 2010 la un venit de 193.966.
Directorul de extensiune din Sfântul Gheorghe, Fazakas Jozsef, este un alt exemplu de profesor care nu a resimţit criza economică. Salariul profesorului din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiune a Afacerilor a crescut cu salariul de la 110.998
la 138.553 lei.
Sorin Filipescu, şef de catedră la Facultatea de Biologie şi Geologie, a beneficiat de o creştere cu un procentaj mai mare decât ar fi trebuit să primească o scădere, respectiv cu 31% până 119.000 lei.

Ilieşu, mare proprietar mare

Un adevărat bogătaş al Clujului este profesorul Liviu Ilieşu din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor. El deţine şi funcţiile de director al Centrului de Dezvoltare Universitară, Director al Şcolii Doctorale, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor şi Director al Centrului de Promovare a Afacerilor şi Dezvoltare Regională (acreditat CNCSIS) al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor. Funcţiile nici nu se pot compara cu valoarea terenurilor, Liviu Ilieşu fiind un adevărat latifundiar al Clujului. Numai în 2010 şi-a achiziţionat o casă de 170 de metri pătraţi , iar în afară de aceasta mai deţine 5 locuinţe. Profesorul deţine 4 apartamente în Cluj-Napoca şi o casă de vacanţă în Răcătău. La capitolul terenuri, directorul are în proprietate două parcele de câte 2.000 de metri pătraţi: una în intravilan în Mărişel şi alta în extravilan în Gilău. Nici la capitolul venituri nu putem să-l plângem pe “umilul” professor, acesta nebeneficiind de scăderea salarială de 25% precum restul bugetarilor. Astfel, dacă în 2009 a încasat pe spatele UBB 249.351, în anul 2010 a primit aproape 2,5 miliarde de lei vechi, mai précis 241.286 lei.
Un alt apropriat al actualei conduceri care nu a beneficiat de reducerea salarială de 25 de procente este Marius Jucan, prodecan la Facultatea de Studii Europene. Venitul acestuia a scăzut de la 112.293 la 107.997 lei în 2010.
Pe de altă parte, la Universitatea Babeş-Bolyai se găsesc şi cei mai prost plătiţi prorectori din ţară. Dacă un professor câştigă 2,5 miliarde, un prorector poate ajunge să câştige anual de cinci ori mai puţin. Magyari Tivadar-Pal, prorector în cadrul UBB, are venituri anuale de 54.715 lei, faţă de 85.926 cât a încasat de la universitate în 2009.

Anton Mureşan, Becali de Cluj

Anton-Silviu Mureşan, profesor în cadul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, este un alt latifundiar din UBB. Profesorul are nu mai puţin de şapte terenuri, dintre care cinci sunt în intravilan. În ceea ce priveşte proprietăţile de locuit, putem să considerăm că acesta ar putea locui într-o casă în fiecare lună, deţinând în proprietate 10 locuinţe. Un apartament în Cluj-Napoca de 63 mp, o casă de vacanţă în Cojocna de 35 mp, încă două apartamente în Cluj, unul de 53, altul de 50 mp, o casă de locuit în Orăştie de 112 mp, încă o casă în Cluj-Napoca de 55 mp, un apartament în Sângeorz de 35 mp, încă o casă în Cluj-Napoca de 55 mp, o casă în Baia Mare de 123 mp şi, în sfârşit, un apartament în Cluj-Napoca de 43 de mp. Acestea sunt proprietăţile universitarului. Când vorbim de averea din conturi a lui Anton Mureşan, nu putem zice că nici aici nu se lasă mai prejos. Un cont la Banca Transilvania de 58.000 de lei, unul la ING de 13.000 de lei, unul la CEC Bank de 11.000 de lei, unul la BancPost de 248.000 de ron şi unul la Alpha Bank de 10.000 de euro. Valoarea totală a conturilor se ridică la 370.000 de lei. După toate aceste valori imobiliare şi materiale, nici nu putem spune că ne pare extrem de rău când vedem că venitul lui Anton-Silviu Mureşan a scăzut în 2010 de la 167.061 la 134.983 lei.

Gavril Pandi, şef de catedră la Facultatea de Geografie, are un venit anual de 160.632, în creştere faţă de cel de anul precedent care se ridica la valoarea de 142.957.
Liviu Pop, şef de catedră la UBB, a încasat mai mulţi bani în 2010 faţă de 2009, respectiv 168.645 de lei faţă de 130.870 lei.

Tiberiu Hrihorciuc