Avocatul clujean Victor Rusa, trimis în judecată de procurorii DIICOT Cluj pentru mărturie mincinoasă, a fost achitat în cursul săptămânii trecute. Rusa a fost implicat de procurorii clujeni în dosarul de manipulare a pieţei de capital în care principalii acuzaţi sunt omul de afaceri Gicu Gânscă şi unul dintre şefii Băncii Transilvania, Rareş Nilaş. Pe parcursul proceselor, Rusa a susţinut că a fost implicat în acest dosar în mod artificial doar pentru ca acest proces să aibă competenţa Curţii de Apel Cluj.
La mijlocul săptămânii trecute, judecătorul Monica Rodina l-a achitat pe avocatul Victor Rusa de acuzaţiile procurorilor Mircea Hrudei şi Daciana Deritei, din cadrul DIICOT Cluj, de acuzaţia de mărturie mincinoasă care i se aducea. Conform declaraţiilor lui Rusa, el a fost implicat în mod artificial în dosarul de manipulare a pieţei de capital în care afaceristul Gicu Gânscă şi directorul BT Securites, Rareş Nilaş, sunt principalii acuzaţi. “M-au luat ca să aibă competenţă pentru Curtea de Apel. Eu am fost avocatul unei persoane (Adrian Pop – fost director în cadrul BT Securities, n.red.) care i-a accesat contul de mail lui Nilaş. Eram avocatul respectivului şi, brusc, mi s-a spus că am cunostinţe despre ce anchetau ei şi m-au chemat ca martor. Numai că eu nu puteam fi martor pentru că ar fi însemnat să declar împotriva clientului meu, astfel că m-am trezit că sunt acuzat. Eu nici măcar nu îi cunosc pe cei acuzaţi din acest dosar, nu am cunoştinţe despre piaţa de capital şi nu mă pricep deloc la asta. Am fost acuzat de mărturie mincinoasă doar pentru ca dosarul să aibă competenţă de Curte de Apel. Cu mine au doar o interceptare telefonică în care clientul meu mă suna să mă cheme pentru a-l asista la DIICOT”, a declarat avocatul Rusa.
Rechizitoriu contestat
Conform rechizitoriului semnat de Mircea Hrudei şi Daciana Deritei, procurori DIICOT Cluj, “Gânscă Gicu Agenor cunoştea modalităţile de tranzacţie pe piaţa de capital în condiţiile în care achiziţionase, tot prin SC BT Securites, acţiuni la Mecom SA Braşov (dosar 278/D/P/2010 înregistrat la DIICOT Cluj). Pe cale de consecinţă, Gânscă Gicu Agenor cunoştea faptul că realizarea unei tranzacţii la un preţ stabilit anterior printr-un antecontract este posibilă doar dacă se realizează o manipulare a preţului pe piaţa de capital”, se arată în rechizitoriul DIICOT Cluj. Conform aceluiaşi document, “fapta învinuitului Gânscă Gicu Agenor care, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în perioada noiembrie 2007 – februarie 2008, a cumpărat pe piaţa reglementată RASDAQ acţiunile ACIS ale emitentului SA ACI Bistriţa SA în modalităţile prezentate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de manipulare a pieţei de capital, în formă continuată”, se arată în rechizitoriul înaintat de procurorii DIICOT instanţei de judecată. Procurorii mai susţin că Gânscă a încheiat, în 2007, cu directorul ACI Bistriţa, Ioan Blaga, un antecontract de vânzare-cumpărare, tranzacţia vizând două pachete de acţiuni, formate din 343.092 de acţiuni, respectiv de 3,66 milioane acţiuni. Tranzacţia la Bursă s-a derulat la preţul stabilit înainte, prin antecontractul de vânzare-cumpărare a acţiunilor. „La ora 13.14, Ana Maria Oprean a introdus un ordin de tranzacţionare în numele lui Ioan Blaga, directorul ACI Bistriţa, pentru vânzarea a 3.663.315 acţiuni la preţul de 0,1 lei/acţiune. La ora 13.15, acelaşi broker a introdus un alt ordin de tranzacţionare, de data aceasta de cumpărare, în numele omului de afaceri Gicu Gânscă, prin care acesta cumpăra cele 3.663.315 de acţiuni la acelaşi preţ de 0,1 lei/acţiune (…). Învinuitul Gânscă Gicu Agenor a urmărit şi a reuşit să influenţeze în mod artificial preţul titlului ACIS cu sprijinul numiţilor Rareş Doralin Nilaş, Ana Maria Oprean, Sergiu Dan Dascăl şi Horea Ionuţ Boboş. Manipularea pieţei de capital s-a materializat prin introducerea ordinelor de cumpărare şi de vânzare în acelaşi moment, la acelaşi preţ şi aceeaşi cantitate. Este greu de explicat logica acestor tranzacţii în alt mod decât intenţia de a manipula preţul pieţei”, se arată în rechizitoriu.
Răzvan Robu
