Batjocorirea statuilor marilor români. Grupul statuar „Școala Ardeleană”, așezat pe soclul indiferenței

Indiferență și batjocură, cam așa putem caracteriza modul în care municipalitatea clujeană tratează adevăratele valori românești, oripilând opinia publică și revoltând oamenii de cultură din orașul de cinci stele. Acest „război” neoficial, declarat împotriva simbolurilor comunității românești din Cluj-Napoca, a început încă de la aruncarea de către muncitori a statuii lui Iuliu Maniu, pe iarbă, lângă zidul Bastionului. 

De curând, grupul statuar „Școala Ardeleană” a fost „aruncat” cu indiferență între betoanele adorate de Boc, care îngroapă, pe zi ce trece, verdele orașului. În presa locală au existat voci care au criticat dur UBB-ul pentru faptul că nu au comentat nimic cu privire la această speță. Gazeta de Cluj a luat legătura cu rectorul universității, Daniel David, pentru a face lumină în acest caz și pentru a afla de ce UBB nu a reacționat, așa cum era de așteptat. 

Întrebat care este poziția oficială a UBB, în legătură cu scandalul privind grupul statuar „Școala Ardeleană”, rectorul Daniel David a declarat pentru ziarul nostru că acest scandal a fost „stins” și el a fost cel care l-a înștiințat pe primarul orașului Cluj-Napoca cu privire la această problemă. 

„Scandalul, din câte știu, s-a încheiat.  Eu mi-am exprimat poziția pe care am avut-o ca rector, nefiind o poziție oficială a UBB-ului. I-am semnalizat lui Emil Boc că sunt luări de poziție diferite față de proiectul legat de „Școala Ardeleană.” Pornind de aici, am mers în întâmpinarea discuțiilor publice. Am înțeles că a dat o declarație, că se va reveni la forma inițială, iar în ceea ce privește statuia lui Racoviță, am spus clar că avem nevoie pe stradă, nu doar în curte. Eu pot înțelege dacă experții spun că statuia care e acum nu e o statuie de exterior ci de interior și luni noi am votat, în Consiliul de Administrație, că dacă este nevoie de o altă statuie de exterior care să îndeplinească toate criteriile artistice, UBB-ul va susține financiar.Aceasta este atitudinea mea ca rector, nu pot spune UBB că nu am supus la votul Senatului”, a declarat Daniel David. 

Totodată, Gazeta de Cluj l-a întrebat dacă atitudinea „silențioasă” a UBB-ului a fost din cauza unor presiuni politice venite din exterior, Daniel David a spus ferm că așa ceva nu a existat și nici nu va exista. 

„Sunt povești, nu a existat așa ceva. Noi am făcut ce trebuia să facem, iar soluția a mers pe ideea UBB. Universitatea nu poate intra în orice dispută, avem în Senat peste 120 de oameni, nu pot să fac dezbateri și să avem o poziție unanimă în sensul acesta. Eu ca rector m-am exprimat și mă bucur că soluția a mers în direcția bună”, a conchis rectorul UBB, Daniel David. 

„Sufletul Clujului”, pierdut printre betoanele lui Emil Boc 

După cum a precizat și Daniel David, primarul orașului Cluj-Napoca a reacționat, chiar dacă târziu, și a solicitat proiectantului străzii Mihail Kogălniceanu și Comisiei de Monumente ca soluția proiectată (cu soclu) a Grupului statuar „Școala Ardeleană” să fie realizată așa cum a fost înainte de modernizarea străzii. 

Mai mult decât atât, Emil Boc a mai dat ordin pentru reamplasarea bustului savantului Emil Racoviță în zona liceului „Emil Racoviță” până la realizarea unei noi statui a lui Emil Racoviță. După realizarea noii statui, bustul actual al lui Emil Racoviță va fi mutat în interiorul liceului. 

„Întotdeauna trebuie sa punem accent pe lucrurile care ne unesc și nu pe lucrurile care ne dezbină”, a declarat Emil Boc pentru a se scoate, din nou, curat din acest scandal. Cu siguranță, dacă îi păsa cu adevărat de „lucrurile care unesc”, nu se ajungea la o asemenea batjocură la adresa unui simbol al Clujului, cum este grupul statuar „Școala Ardeleană.”

Statuia, care invita la meditație, dată jos de pe soclu și pusă între betoane, a devenit un „coș” pe fața municipalității, nicidecum un simbol românesc. Emil Boc trebuie să realizeze faptul că contribuabilii clujeni nu sunt reprezentați de betoane și megaproiecte imobiliare, ci de cultură și artă, iar acel soclu, pus în fața Universității, reprezenta un loc în care clujenii împărtășeau dragostea față de ce este mai frumos în artă. Orașul își pierde, sub atenta privire a primarului, sufletul, iar simbolurile românești se șterg, fiind date la o parte pentru a face loc bicicletelor smart și a bucăților de granit care mănâncă, asemenea unei boli incurabile, puținul verde care a mai rămas în oraș. 

Eliminarea soclului, o „crimă” înfăptuită de nepăsarea celor care ne conduc 

Gazeta de Cluj a cerut un punct de vedere de la Ioan Bolovan, istoric român, profesor universitar și fost prorector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca între 2012-2020 și director al Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române. Istoricul a declarat pentru ziarul nostru că această „luptă” s-a încheiat, după ce oamenii de cultură din Cluj-Napoca și nu numai au reacționat imediat după înlăturarea statuii de pe soclu. 

De asemenea, ziarul nostru a luat legătura și cu Vasile Pușcaș, profesor, diplomat și om politic român, membru corespondent al Academiei Române, pentru a cere un punct de vedere cu privire la acest scandal. Profesorul a declarat pentru Gazeta de Cluj că nu mai are ce să comenteze, având în vedere că această problemă a fost rezolvată de curând. 

De unde a început totul 

Acest scandal a luat „naștere” pe rețelele sociale, iar printre primii care au intervenit au fost reprezentanții Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române care au precizat clar că eliminarea din peisaj a unor simboluri care onorează o comunitate denotă lipsa de respect față de valorile românești. Pe lângă „aruncarea” de pe soclu a grupului statuar „Școala Ardeleană”, un alt scandal a lovit comunitatea clujeană, mai exact eliminarea bustului lui Emil Racoviță, unul dintre cei mai mari savanți români de al cărui nume este legată UBB și unul dintre cele mai performante licee din țara noastră. 

Acest proiect, de amenajare urbană a străzii Mihail Kogălniceanu, strada Universității și străzile adiacente este realizat de firma Mossfern Arhitectura, condusă de Macalik Arnold Ernő. Potrivit proiectului, bustul marelui savant Emil Racoviță urmează să fie eliminat. 

Reamintim că Primăria Cluj-Napoca va plăti 10 milioane de euro, din bani europeni, pentru modernizarea străzii Mihail Kogălniceanu și a străzilor adiacente. De asemenea, va fi instalat și un sistem de iluminat LED și mobilier urban modern, iar autoritățile vor să planteze peste 250 de arbori. Durata de execuție stabilită este de cel mult 24 de luni.

Potrivit reprezentanților Primăriei, zona studiată are o suprafaţă de 26.026 mp şi cuprinde străzile Mihail Kogălniceanu, Universităţii, Emmanuel de Martonne, Bolyai Janos, Hermann Oberth, Kovacs Dezso, Gaal Gabor, Baba Novac (între I. C. Brătianu şi Avram Iancu), Baba Novac nr. 35. Durata de execuţie a lucrărilor este de 20 de luni.

Conform proiectului, vor fi create zone pietonale și spații de circulație mixte, numite „shared space”. În practică, în sudul zonei centrale intra muros nu va mai fi permisă parcarea. Mașinile vor avea voie să traverseze anumite părți ale străzilor, dar nu vor putea staționa, așa cum se întâmplă pe strada Potaissa. În strada Universității, se va amenaja o piațetă cu o fântână arteziană în centrul său, iar în fața Universității Babeș-Bolyai și a Liceului Emil Racoviță vor fi create două minipiațete. Vor fi plantați mulți arbori, iar pavajul va fi în mare parte din granit.

Statuile din bronz înalte de trei metri ale celor trei personalități marcante ale mișcării iluministe cunoscute sub numele de „Școala Ardeleană” pot fi găsite la intrarea principală a Universității Babeș Bolyai, de pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 1, în centrul orașului. Acestea reprezintă un omagiu adus mișcării culturale românești din secolul XVIII și începutul secolului XIX, generată de Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, cu sediul central în Blaj. Mișcarea a contribuit la emanciparea spirituală și politică atât a românilor transilvăneni, cât și a celor de peste Carpați, iar prin operele lor, reprezentanții Școlii Ardelene au intenționat să trezească conștiința națională a românilor. Printre cele mai importante realizări ale mișcării se numără introducerea grafiei latine în limba română, care până atunci era scrisă cu caractere chirilice. Grupul statuar se află la doar 5 minute distanță pietonală de Piața Unirii și Bulevardul Eroilor, iar în fața monumentului se află o placă de marmură care include numele celor trei personalități și anii în care au trăit. Soclul pe care sunt așezate statuile este placat cu travertin și include spațiu pentru flori.

Doborârea statuilor marilor români, un nou hobby al municipalității clujene 

Întorcându-ne cu câteva săptămâni în urmă, mai exact la sfârșitul lunii ianuarie, un alt simbol al Clujului a fost doborât, asemenea unei popice, în Piața Ștefan cel Mare. Mai exact este vorba despre statuia marelui om politic Iuliu Maniu. Opinia publică și mai multe fundații au criticat aspru faptul că statuia a fost dată jos cu excavatorul pentru lucrările din zonă. Primarul Emil Boc a intervenit imediat și i-a asigurat pe clujeni că statuia a fost luată de pe soclu și așezată lângă zidul bastionului, fiind învelită într-o protecție de pânză, după care repusă pe poziție. 

„La fel s-a procedat cu statuile lui Eminescu și Blaga în cadrul proiectului din fața Teatrului Național. Specialiștii nu au recomandat mutarea statuii luate de pe soclu, pe perioada lucrărilor, în vederea evitării oricărui risc de deteriorare”, a precizat primarul Emil Boc.

Nu o să știm, sigur, dacă în viitor, municipalitatea va fi pusă din nou la zid din cauza distrugerii simbolurilor transilvanismului doar de dragul construcțiilor și modernizării pe bani europeni. Oamenii de cultură care au mai rămas își vor îndrepta, de acum înainte, privirea mai des spre biroul lui Emil Boc, în speranța că, până la urmă, simbolurile care contează cu adevărat vor fi respectate și puse acolo unde le este locul, nu între betoane sau aruncate pe iarbă verde de niște imbecili care se fac că muncesc și modernizează. Avem nădejdea că orașul de cinci stele se va trezi din „somnul cel de moarte” dintre betoane și pavaje și va reveni la prețuirea istoriei și a simbolurilor românești care împânzesc orașul. Sperăm. 

Cele mai cunoscute statui din Cluj-Napoca 

Printre cele mai cunoscute statui din Cluj-Napoca se numără: 

1. Ansamblul Monumental Matei Corvin 

2. Monumentul Stâlpii Împușcați 

3. Monumentul Memorandiștilor

4. Statuia Lupa Capitolina

5. Statuia lui Avram Iancu

6. Statuia lui Mihai Viteazul

7. Obeliscul Carolina