„Au rămas mai puţin de şase luni până când ar urma să fie aplicată o nouă strategie de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca. Conform promisiunilor domnului primar Emil Boc, în septembrie o să avem documentaţia care ar urma să stabilească în mod clar obiectivele Clujului pentru perioada 2014-2020, perioadă care coincide cu noul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene.
Suntem foarte interesaţi de acest proiect, întrucât din strategia propusă pentru anii 2007-2013, foarte puţine lucruri au fost puse în practică şi asta înseamnă ori că strategia a fost greşită, ori că administraţia Boc a fost foarte slabă.
La o simplă analiză a proiectelor ce au fost aşternute în 2006 pe cele 339 de pagini(http://www.primariaclujnapoca.ro/doc/strategie/Strategia_Municipiului_Cluj_Napoca.pdf) ale Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca se poate observa că doar o parte infimă dintre propuneri au fost implementate. Asta în condiţiile în care în ultimii nouă ani, în fruntea administraţiei locale, s-au aflat reprezentanţii aceluiaşi partid (PDL) şi aceeaşi echipă condusă de Emil Boc.
Viziunea propusă acum şase ani a fost una generoasă. “Cluj-Napoca va fi un centru regional al inovaţiei şi oportunităţilor, o destinaţie turistică atractivă, un loc plăcut în care să trăieşti, să munceşti şi să studiezi; un oraş cu autorităţi locale responsabile şi deschise, cu cetăţeni activi şi o comunitate de afaceri dinamică şi implicată.”
La ora actuală, este mai mult decât evident că Primăria Cluj-Napoca a ratat proiectul transformării radicale a Clujului, conform obiectivelor asumate în Strategie. Ba mai mult, oraşul s-a împotmolit la nivel administrativ, iar viitorul nu pare deloc promiţător.
În Strategia 2007-2013 se arată că până în anul 2008, trebuia finalizată procedura de Revizuire şi îmbunătăţire a sistemelor de planificare, zonare şi dezvoltare (PUG, PUZ, PUD). În realitate, nici astăzi acest proces nu este încheiat. În 2010, trebuiau finalizate centurile ocolitoare ale oraşului şi racordarea lor la Autostrada Transilvania. Suntem în 2013 şi centura Vâlcele-Apahida este încă în construcţie, iar despre centura Floreşti-Mănăştur-Zorilor-Someşeni nu s-a mai auzit nimic.
Un program de atragere a investitorilor străini trebuia implementat până la finalul anului 2009 de către municipalitate, dar din toată această idee a rămas doar un număr de telefon la care răspunde, ocazional, un funcţionar din primărie. În 2010 trebuiau terminate parcuri ştiinţifice şi tehnologice precum şi reţelele de dezvoltare necesare. Pentru investitori s-au promis multe, studii şi analize ale comportamentului consumatorului clujean, baze de date care să ajute micul întreprinzător în eforturile sale de dezvoltare, un inventar cu toate clădirile dezafectate şi terenurile destinate investiţilor, un centru de informare. În schimb, ei au primit doar amenzi şi piedici birocratice.
Turismul trebuia să înflorească în Cluj-Napoca. Turismul de afaceri şi evenimente, cultural-istoric, medical-stomatologic, religios-ecumenic, universitar-academic, de week-end şi de scurtă durată, de tranzit. Toate atuurile Clujului erau gândite să fie exploatate din punct de vedere turistic, dar toate au rămas la nivel de idei. În realitate, nu există nicio parcare pentru autocarele turistice în Centrul oraşului sau măcar un ghid turistic profesionist. Turnul Pompierilor era propus pentru restaurare în 2008 şi astăzi este încă închis şi în paragină. În zona Hoia trebuia să avem un teatru de vară încă din 2009, în mod misterios însă, nimeni nu reușește să-i confirme existența. Tot în 2009 era plănuită redecorarea şi reamenajarea întregii zone a Dealului Cetăţuia pentru a oferi un loc special şi plăcut pentru a admira panorama oraşului. Cu panorama am rămas. Dacă tot e vară şi clujenii se plâng de condiţiile din ştranduri, precizăm că strategia propunea ca Băile Someşeni să fie refăcute până în 2009 la fel ca și Aqua Park-ul.
Pistele de biciclete, modernizarea transportului în comun, programele de optimizare a circulaţiei în oraş, reabilitarea termică a clădirilor, locuinţele pentru tineri au fost obiectivele asumate de către primărie cu termene clare. Termenele au trecut demult, proiectele aşteaptă încă.
Cluj-Napoca a ajuns, sub tutela lui Emil Boc, un centru regional al corupţiei. Orice investitor important ştie cât de greu se trece de filtrul birocratic din Primăria Cluj-Napoca. “Aici nu se ia şpagă” spun afişele lipite de Emil Boc pe uşile birourilor din primărie şi procurorii au dovedit contrariul, chiar în cazul primarului pentru care a garantat Emil Boc, Sorin Apostu. Arestarea primarului în funcţie în 2011, lipsa de transparenţă decizională, haosul imobiliar, gestionarea iresponsabilă a banilor publici, acordarea contractelor din bani publici către clientela de partid, au pus marile proiecte de dezvoltare a oraşului pe butuci şi au alungat investitorii.
În acest context, înainte de finalizarea Strategiei 2014-2020, având în vedere că domnul primar şi-a ignorat propria strategie asumată la nivelul anului 2007, iar majoritatea obiectivelor nu au fost îndeplinite, PNL Cluj-Napoca solicită domnului Emil Boc raportul de implementare a Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca 2007-2013″, arata Ioan Bildea, vicepreședinte PNL Cluj-Napoca.
Foto: Pagina personala de Facebook a lui Ioan Bildea.
