Boc aruncă praful de Cetățuie în ochii clujenilor

Emil Boc și consilierii locali nu au inițiat niciun demers practic pentru a dobândi dreptul de proprietate asupra imobilelor istorice de pe Cetățuie și a le introduce într-un circuit turistic. Reprezentanții primăriei clujene susțin că au purtat negocieri pentru obținerea terenului de pe Cetățuie, însă negocierile au fost inexistente pentru că municipalitatea nu putea cumpăra și celelalte imobile, care erau deja vândute.

În mod atipic, zona Cetățuie este deținută de o firmă privată, Unita Turism, controlată de JOSEF GOSCHY și de AVAS, autoritate care deține un pachet minoritar de acțiuni. Clădirile istorice din acel spațiu se află într-o avansată stare de degradare pentru că până acum municipalitatea nu s-a preocupat să le renoveze în cadrul unui parteneriat cu cei de la Unita Turism. Mai mult, în loc să se înțeleagă cu cei din cadrul societății private, reprezentanții primăriei clujene au ales să se judece cu firma Unita.

De curând, Emil Boc și-a arătat intenția amenajării unor spații culturale pe cetățuie, însă susținea că nu se poate face acest lucru pentru că municipalitatea nu este proprietarul clădirilor. Privitor la acele imobile și la teren, Primăria Cluj-Napoca are drept de preempțiune, adică are întâietate în cazul în care bunurile sunt scoase la vânzare. Cu toate acestea, intențiile lui Emil Boc și ale consilierilor locali au fost doar o gargară făcută în ședințele publice, chiar dacă în nenumărate rânduri reprezentanții primăriei au spus că sunt dispuși să cumpere imobilele istorice de pe cetățuie pentru a le integra într-un circuit turistic.

La începutul lunii aprilie, Primăria Cluj Napoca a eliberat autorizația de construire nr 373 din 02.04.2015 cu titlul de ”Lucrări de intervenție de primă necesitate – poarta de Nord – Cetățuia Cluj”. Conform unor informații, în acel spațiu se va deschide un restaurant. Eliberarea unei autorizații de construire nu se face peste noapte, astfel că cei din primăria clujeană știau cel puțin de la începutul anului că cineva dorește să se apuce de renovarea acelui obiectiv.

Așa că ”eforturile” Primăriei Cluj-Napoca pentru a își exercita dreptul de preempțiune amintit anterior au fost, practic, inexistente. De altfel, încă de anul trecut firma de arhitectură Arhimar Serv a cumpărat una dintre clădire de pe cetățuie (Pavilionul H) pe care a restaurat-o și a transformat-o în spații pentru birouri și un salon expozițional.

Cetățuia, frații Bâlc și biștarii

Potrivit plăcii de autorizație de construcție, beneficiarul lucrărilor care se derulează la poarta de Nord nu este nici primăria, nici Unita Turism. Este o societate din Cluj, care are sediul social chiar pe Cetățuie. SC Ronside Steel este deținută de familia Lung, Camelia și Florin, împreună cu Liviu Oprea, iar firma a fost deschisă în 2013. Florin Lung este asociat, în cadrul SC Insteel, cu Laurențiu Bâlc, în vârstă de 29 de ani. Cel din urmă este fiul rotaryanului clujean Laurențiu Bâlc, fratele lui Eugen Bâlc, fost șef în cadrul Astra Asigurări și afacerist în domeniul energiei. Însă, în mare parte, familia Bâlc și-a capitalizat averea, prin intermediul firmei Transilva Cluj, din afacerile cu lemn tăiat din Apuseni.

Familia Bâlc face parte din, să-i spunem, ”spuma Clujului”. Cei doi frați Bâlc fac parte din Rotary Club și sunt prieteni cu Dorel Goia, Vasile Leordean, Sorin Dan, Ovidiu Turcu, Gicu Gânscă, Ioan Aşchilean, Marcel Borodi, Octavian Buzoianu, Vasile Onacă, și majoritatea afaceriștilor care cred că un costum te face domn. Frații Bâlc fac afaceri cu energie prin intermediul GURGHIU ENERGY SRL și Rott Energy. În aceste firme, Eugen Bâlc face afaceri împreună cu Gabriel Cârlig, patronul Jolidon.

De asemenea, frații Bâlc mai sunt parteneri de afaceri cu Gheorghe Coldea, iar legăturile de afaceri ajung până la Ioan Badiu și afacerile firmei Elret, un distribuitor privat de energie electrică, adică ”băieții deștepți”.

Boc și intemperiile dintr-un pahar cu apă

”Negocierile” dezvăluite în ultima ședință de consiliu local în care reprezentanții administrației locale spuneau că au reușit să cumpere terenul de pe Cetățuie cu 100.000 de euro au fost de fapt un ”fâs”. Primăria Cluj Napoca a reușit achiziționarea terenului pentru că altceva nu i s-a oferit și nici nu a fost interesată. Iar construirea unui teatru de vară pe Cetățuie este o promisiune pe care nimeni din administrația locală nu o va onora.

De altfel, patronul Unita Turism arată într-o adresă trimisă administrației locale că nu înțelege de ce Boc încearcă să iște o furtună într-un pahar cu apă.

„În cursul anului 2014 am primit de la Primăria Cluj-Napoca o adresă prin care mi se cere imperios să execut lucrări de întreținere și renovare la clădirile istorice aflate în vecinătatea hotelului Belvedere. Din cauza lipsei acute de fonduri cu care se confruntă societatea Unita Turism, dar pentru a respecta cerințele din adresa Primăriei, pentru ca zona să beneficieze de ample lucrări de renovare și repunere în valoare a monumentelor amplasate aici, am luat decizia de a vinde cele cinci construcții. A fost o decizie corectă, consider eu, pentru că un investitor privat poate avea la dispoziție mult mai rapid și fără multe formalități fondurile necesare de investit. Am și reușit vânzarea a două dintre imobile unor investitori privați, iar unul dintre ei (Arhimar) a demarat deja renovarea imobilului cumpărat investind pe lângă prețul de achiziție sute de mii de euro. Este o dovadă elocventă a faptului că decizia mea de a vinde investitorilor privați a fost una corectă, funcționează și produce consecințele dorite atât de primărie, cât și de societatea civilă din Cluj-Napoca. În loc să continui cu acest gen de lucrări, Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca a exercitat dreptul de preemțiune în două din cele cinci construcții, spunând stop oportunităţii de a dezvolta zona. Oare cu ce scop doreşte Primăria Cluj-Napoca să cumpere şi să întreţină aceste construcţii atâta timp cât există firme private care cu bani proprii, nu cu fonduri atrase, doresc şi aşa să facă aceste lucrări pe care Primăria nu are cum să le realizeze? Pur şi simplu nu găsesc o explicaţie logică şi anume cum este posibil ca primăria să dorească să finanţeze şi să investească sute de mii de euro pentru cumpărarea şi repararea acestor construcţii, atâta timp cât pot lăsa pe seama investitorilor privaţi aceste achiziţii, care refac aceste clădiri, în mod deosebit şi ca primăria, respectiv dumneavoastră ca şi consilieri să hotărâţi folosirea acestor sume importante pentru protecţie socială sau alte cheltuieli care cad în sarcina primăriei şi care sunt cu mult mai importante pentru locuitorii municipiului Cluj-Napoca”, arată patronul Unita Turism, JOSEF GOSCHY, în adresa menționată.

Cetățuia fortificată

Cetățuia (în maghiară Fellegvár) este o fortificație construită în perioada Habsburgică în vârful dealului cu același nume din Cluj-Napoca, în cartierul Gruia. Cetățuia a fost clădită între anii 1715 și 1735 cu ziduri sub formă de stea, o redută, un turn și era înconjurată de bastioane, conform cu planurile arhitectului militar Giovanni Murando Visconti, în exterior fiind înconjurată de un val de pământ. Porțile de acces dinspre vest și sud nu mai există, au mai rămas în picioare doar cele din sud-est și nord. Deasupra porților și în interiorul incintei se aflau diferite clădiri care adăposteau spații administrative, o garnizoană și un depozit de armament.

Fortificația a fost ridicată cu scopul principal de a asigura controlul asupra orașului, după trecerea Transilvaniei sub stăpânire austriacă, dar a fost folosită de multe ori și ca închisoare, îndeosebi în perioada Revoluției de la 1848. Aici a fost întemnițat și executat la 11 mai 1849 pastorul sas Stephan Ludwig Roth, unul dintre eroii Revoluției. Din vechea cetățuie a mai rămas puțin: o parte din ziduri, patru clădiri, iar reduta a fost transformată în Turnul Parașutiștilor. Întregul ansamblu a fost profund afectat de alunecările de teren din zonă.

Pe colina dealului a fost construit Hotelul Belvedere în perioada anilor 1970, iar în 1995 a fost înălțată o cruce imensă din fier, în locul celei distruse de comuniști în anii 50. Crucea inițială a fost ridicată în memoria celor întemnițați aici.