Boc vrea creșe cu orice preț! Constructorii, obligați să realizeze obiective de utilitate publică dacă vor avize de la Primărie

Una dintre cele mai acute probleme ale municipiului Cluj-Napoca este generată de lipsa locurilor în creşele de stat, mai ales după ce restricțiile impuse de pandemie au declanșat o reducere semnificativă a locurilor din creșe, deoarece poate fi folosită numai jumătate din capacitatea totală, pentru a se păstra distanțarea impusă în starea de alertă. Anul acesta, în Cluj-Napoca, aproape 1000 de copii au rămas fără loc la o creșă de stat, iar costurile pentru un loc la creșele private sunt extrem de ridicate. În acest context, sute de părinți care nu pot să-și desfășoare activitatea profesională de acasă și nu au bunici care să poată sta cu cei mici, au trecut prin experiențe greu de imaginat neștiind cum să se împartă pentru a nu-și pierde locul de muncă.

Emil Boc se încurcă în numere când vine vorba de creșe 

În cadrul ședinței Consiliului Local de săptămâna trecută, Emil Boc a adus în discuție problema impusă de numărul scăzut al locurilor din creșele de stat și a propus un plan în acest sens. Boc s-a încurcat încercând să numere locurile din creșe încât a dat de înțeles că Primăria a onorat toate cererile depuse de părinți în 2021 și că în acest an va avea loc o suplimentare masivă a numărului de locuri, însă la numărătoare a adăugat pe listă numărul total de locuri din noile creșe, apoi pe rând, locurile din fiecare unitate nouă aflată încă în stadii de proiect urbanistic, studiu de fezabilitate sau, în cel mai bun caz, șantier. Din păcate, adevărul e departe de ceea ce li se prezintă clujenilor, existând cartiere în care nu există nicio creșă. Este vorba despre cartierele Iris, Bulgaria și Dâmbul Rotund. 

Edilul a afirmat că există un ordin de ministru prin care s-a dispus ca din toamnă să se revină la situația de dinainte de pandemiei, iar creșele vor reveni la capacitatea inițială și nu vor mai fi nevoite să funcționeze cu număr redus de locuri. 

„În acest moment avem 642 de locuri disponibile, din pricina înjumătăţirii lor pe fondul pandemiei de Covid. Am discutat cu ministerele de resort să revenim la un număr mai mare, s-a semnat ordinul şi aşteptăm să fie pus în practică pentru a mai avea încă 224 de locuri disponibile, începând cu luna septembrie. De asemenea, vom angaja încă 32 de persoane pentru noile creşe din oraş, adică încă 352 de locuri disponibile, un total de 1.397. Până la finalul anului vom avea încă 90 de locuri pe Meziad şi avem în pregătire creşa cu 52 de locuri din Parcul Feroviarilor, cea de pe Câmpului cu 90 de locuri, pe termen mediu – HUB-ul educaţional din Borhanci Adică față de ce este acum un plus de 570 de locuri. Deci 1487 de locuri cu Meziad și ne apropiem de necesarul de locuri”, a declarat primarul Emil Boc în fața Consiliului Local. 

Trocul lui Boc: autorizație de construcție pentru casă în schimbul unei creșe 

La începutul acestui an, un grup de clujeni au cerut avizul Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU) pentru construirea a 11 case, locuințe unifamiliale, pe un teren de 1,5 hectare din cartierul Sopor, însă Emil Boc le-a cerut să construiască și să doneze către Primărie o creșă în schimbul avizului, motivând că în zonă nu există facilități de învățământ. 

Unul dintre beneficiari, Bogdan Podar, singurul arbitru internațional de baschet al Clujului și cel care a condus meciuri la toate finalele naționale din ultimii ani, se luptă de 5 ani să obțină avizul de la Primărie, chiar dacă a respectat toate cerințele legale. A încercat să discute cu Emil Boc și să îi explice că își dorește să își ridice o casă pentru familia sa și că îi este imposibil din punct de vedere financiar să construiască o creșă și să o doneze Primăriei, mai ales că nu o poate dona „la cheie” precum impune cadrul legal. Boc s-a arătat foarte deranjat că Podar nu poate să-i construiască o creșă, de parcă ar fi fost responsabilitatea clujenilor de a asigura și construi creșe și nu a municipalității și singurul argument pe care l-a găsit la îndemână a fost că „interesul public primează interesului privat” și că și copiii săi locuiesc la bloc, iar orașul trebuie respectat. Cei ce își doreau să construiască locuințe în cartierul Sopor, i-au spus primarului că sunt dispuși să ofere o bucată de teren pentru lărgirea drumului și o altă parcelă de 800 de metri pentru ca municipalitatea să realizeze un obiectiv de utilitate publică, creșă sau grădiniță, însă acesta a fost de neînduplecat. Proiectul care l-a deranjat atât de tare pe Boc propunea construcția a 10 case cu un etaj pe parcele de 800 de metri. Podar a făcut aluzie că Boc impune astfel de condiții numai celor pe care nu îi are la suflet sau nu îi cunoaște.  Enervat de abordare, Boc i-a replicat că nu mai acceptă „politica pașilor mărunți” prin care se sufocă orașul și că nu mai poate ceda la infinit, iar cerința legată de creșe și grădinițe este valabilă pentru toți constructorii. Însă este mai mult decât evident că Boc nu impune tuturor constructorilor clujeni să ridice și obiective de utilitate publică. 

Boc dă vina pe comunele Florești și Baciu pentru lipsa locurilor din creșe

Strâns cu ușa de clujenii revoltați, primarul Emil Boc pune lipsa locurilor din creșele din municipiu, pe seama părinților din comunele Florești și Baciu, care își aduc copiii în Cluj-Napoca și se arată revoltat că în afara municipiului nu se construiesc creșe și toată „povara” cade pe clujeni, însă nu a reușit să justifice faptul că din anul 2004, până în prezent municipalitatea nu a avut pe lista de priorități construirea unor creșe noi.  De asemenea, Emil Boc a afirmat în repetate rânduri că Primăria Cluj-Napoca este dispusă să finanțeze o creșă într-o localitate din zona metropolitană pentru ca locurile de la creșele din municipiu să fie suficiente și să reducă aglomerația din trafic provocată de prinții care își aduc copiii la o creșă din Cluj-Napoca.

În acest moment, la nivelul municipiului Cluj-Napoca există 16 creșe de stat, cu o capacitate de 1382 de locuri, însă pe perioada pandemiei de COVID-19, numărul a fost redus substanțial rămânând numai 806 de locuri. Potrivit HCL 34 din 22.02.2021, părinții sau reprezentanții legali ai căror copii beneficiază de serviciile creșelor sunt obligați să plătească între 1,83 și 7,33 de lei/copil, în funcție de numărul de copii din familie și venitul mediu lunar brut, astfel părinții care au un singur copil în familie și un venit mediu lunar brut cumulat peste 700 lei trebuie să achite zilnic 7,33 lei; părinţii care au doi sau mai mulți copii în familie și un venit mediu lunar brut cumulat peste 700 lei, vor plăti în fiecare zi  3,66 lei pentru fiecare copil; părinții care au un singur copil în familie și un venit mediu lunar brut cumulat  între 225-699 lei, vor achita zilnic  3,66 lei, iar părinții care au doi sau mai mulți copii în familie și au un venit mediu lunar brut cumulat între 225-699 lei, cuantumul contribuției zilnice va fi de 1,83 lei pentru fiecare copil.  

Citește și: Lupu-și ia salariul, dar la muncă ba