România a încasat din licenţele de comunicaţii mobile aproape 500 de milioane de euro de la operatorii de date. Banii aceştia merg spre proiectul “România digitală”, care ar trebui să asigure o interfaţă on line între locuitorii unui oraş şi administraţia locală. La ultima şedinţă de consiliu local, asocierea la acest proiect s-a votat fără nici o abţinere, chiar dacă municipalitatea clujeană ar trebui, teoretic cel puţin, să aibă această platformă pentru care a plătit bani frumoşi, dar este aproape nefuncţională.

Circuitul banilor în afacerea România Digitală este simplu, iar principalii beneficiari sunt persoanele care gestionează această afacere.

Practic, statul investeşte circa 500 de milioane de euro, bani veniţi de la licenţele plătite de operatorii de date (Cosmote, Orange, RDS&RCS, UPC, etc), în proiectul România digitală, care presupune informatizarea şi digitalizarea administraţiilor locale.

Guvernul a organizat Centrul Naţional “România Digitală” (CNRD), care funcţionează în subordinea Ministerului pentru Societatea Informaţională, o “struţo-cămilă” care ar trebui să asigure între stat şi plătitorii de taxe o interfaţă menită să înlăture birocraţia, un proiect digital care s-a născut pe hârtiile politicienilor şi va muri în acelaşi loc.

Pentru a nu lăsa nici o portiţă de scăpare administraţiilor locale care ar fi putut să refuze ralierea la acest proiect, Guvernul Boc a emis ordonanţa de urgenţă 49/2009, care prevede amenzi şi sancţiuni pentru administraţiile care refuză să semneze protocolul de colaborare cu Centrul Naţional “România Digitală”.

Odată semnat acest protocol, teoretic, administraţiile locale ar trebui să instruiască personalul pentru a lucra pe aceste platforme, însă alte costuri suplimentare nu ar trebui să apară.

Însă costurile sunt mascate sub denumirea de “servicii”, iar CNRD-ul va taxa administraţiile, care, la rândul lor, vor suplimenta taxele pentru serviciile digitale care, oricum, sunt nefuncţionale. Singurii beneficiari: o mână de afacerişti care au prins contractele pentru realizarea platformelor respective.

 

La Galaţi plouă cu trandafiri şi…cârnaţi digitali

Şeful Centrului Naţional România Digitală este Cătălin Aramă, un gălăţean care s-ar putea mândri cu relaţiile pe care le-a cultiva cu un alt gălăţean, Dan Nica, ministrul PSD al Comunicaţiilor şi Tehnologiilor. Astfel, s-ar putea spune că politicienii uniţi sub “basca” lui Boc au muncit pentru pesedişti, care se bucură de “roadele” digitale ale acestei afaceri.

Însă, bucuria nu va ţine mult, pentru că pe această filieră au intrat şi procurorii DNA, trimişi de un corp de control ministerial. Însă, până în momentul de faţă, procurorii nu au reuşit să găsească nici un vinovat.

Reprezentantului MCSI, Andrei Săvulescu, şi reprezentanţii Centrului Naţional „România Digitală”, Adrian Stănescu şi Alexandru Dumitrache, care au atestat în procesele-verbale de recepţie împrejurări necorespunzătoare adevărului, se pot face vinovaţi de fals intelectual, precum şi abuz în serviciu contra intereselor publice. Reprezentanţii S.C. OMNILOGIC S.R.L, firmă câştigătoare a licitaţiei, se pot face vinovaţi de infracţiunea de uz de fals şi înşelăciune. Raportul atrage atenţia asupra mai multor nereguli. Astfel, din conţinutul unei note justificative întocmite reprezentanţii Direcţiei generale pentru politici şi programe în domeniul societăţii informaţionale din MCSI reiese că valoarea estimată a contractului de achiziţie publică a fost determinată în mod netemeinic, prin enumerarea unor categorii de servicii şi a unor sume aferente acestora, fără a fi prezentate criteriile în baza cărora a fost stabilită fiecare sumă componentă a valorii totale. De asemenea, caietul sarcini privind proiectul „e-România 2” a fost transmis către Sistemul Electronic de Achiziţii Publice în vederea publicării, fără a fi aprobat de către conducătorul autorităţii contractante, fiind astfel încălcate prevederi ale „Procedurii operaţionale privind achiziţiile publice”. Din Raportul procedurii rezultă că ofertei depuse de S.C. OMNILOGIC S.R.L. i-au fost acordate de către comisia de evaluare punctaje în mod nejustificat. Punctajul total a fost acordat de către Florin Lămurean, fostul şef al Serviciului achiziţii publice şi administrativ şi membru al comisiei de evaluare, deşi mai mulţi membri ai comisiei au susţinut că nu au desfăşurat activităţi de evaluare a ofertelor. Procedura de atribuire a fost încheiată pe 23 iunie 2010, prin încheierea contractului cu operatorul S.C. OMNILOGIC S.R.L, însă anunţul de atribuire a fost transmis către SEAP abia pe 9 septembrie şi a fost publicat pe 14 septembrie 2010, după 78 de zile de la încheierea contractului, deşi anunţul de atribuire trebuia fie transmis spre publicare în termen de 48.

 

Afacere de nota 10

În Terminologia protocolului semnat în Primăria Cluj Napoca şi CNRD se arată că “serviciu” reprezintă orice activitate economică prestată în mod obişnuit în schimbul unei remuneraţii. La capitolul Acordarea de Servicii, “CNRD acordă la cerere servicii de consultanţă şi suport tehnic”, prin mail şi telefon, iar dacă va beneficia de posibilităţi, specialiştii CNRD ar putea veni şi personal pentru a rezolva eventualele probleme.

Cu alte cuvinte, acest centru naţional impune o serie de plăţi pentru diferite servicii, chiar dacă la achiziţionarea lor nu s-a organizat nici o licitaţie din cauza unei ordonanţe de urgenţă emise de Guvernul Boc.

 

Strategiile pe care se aruncă milioane de euro

Proiectul face parte din Strategia Naţională România Digitală, care cuprinde 14 secţiuni, printre care Strategia Naţională pentru Broadband, Strategia Naţională de trecere la Televiziunea Digitală, Administraţia Publică Minimală sau Strategia Naţională pentru Serviciul Universal. Pentru persoanele fizice vor fi disponibile 20 de servicii online în cadrul domeniilor portalului e-România, respectiv: e-Sănătate, e-Mediu, e-Transport, e-Agricultură, e-Justiţie, e-Educaţie, e-Cultură, e-Biserică, e-Turism, e-Asociativ, e-Sport şi e-Participare.

Răzvan Robu

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.