Boian Aleksandrovici, cetăţean de onoare al judeţului Cluj

Păstorul spiritual al românilor din Timoc, onorat la Cluj

Consiliul Judeţean Cluj a organizat pe 15 august o ceremonie specială, la Mănăstirea “Adormirea Maicii Domnului” de la Nicula, pentru acordarea titlului de Cetăţean de Onoare al Judeţului Cluj părintelui BOIAN ALEKSANDROVICI, Protopop al Daciei Ripensis şi Vicar al Timocului. Iniţiativa îi aparţine preşedintelui instituţiei, în urma vizitei sale în Serbia, din luna aprilie, fiind confirmată prin votul Consiliului Judeţean în 27 mai.
„În semn de apreciere deosebită pentru ataşamentul şi angajamentul său constant faţă de promovarea identităţii culturale, lingvistice şi religioase a românilor din Serbia”, părintele Boian Aleksandrovici a fost declarat Cetăţean de Onoare al Judeţului Cluj chiar de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, sărbătorită la Mănăstirea Nicula, loc de pelerinaj al creştinilor ortodocşi din Transilvania.

„A ridicat singura biserică din Valea Timocului”

Într-un interviu acordat Gazetei de Cluj, după vizita în Serbia, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj Horea Uioreanu a vorbit despre motivul pentru care a decis să iniţieze Hotărârea de CJ pentru conferirea titlului de Cetăţean de Onoare.

„Pe părintele Alexandrovici îl cunosc de mai bine de opt ani, de când a început lucrarea la biserica sa. Acum am avut ocazia să stau mai mult cu domnia sa, am ascultat părerile pe care comunitatea le are despre sfinția sa. Iar acordarea titlului de cetățean de onoare al județului Cluj a fost extrem de ușor de luat: a ridicat o biserică, singura din Valea Timocului în care liturghia se săvârșește în limba română! Necazurile pe care le-a avut ca urmare a acestui fapt au ajuns în presa internațională, singura sa vină fiind aceea de a dori să fie parte la procesul, extrem de european de altfel, de promovare a identității culturale, lingvistice și religioase a unei comunități de trei sute de mii de suflete. Ca și reprezentant al unei comunități care a avut mult de suferit și a luptat multă vreme pentru aceste drepturi, consider că aveam obligația morală să-i acordăm un simbol al respectului și considerației noastre”, a declarat Horea Uioreanu.

Decorat de ambasadorul român

Bojan Aleksandrovici este protopop al Protopiatului Dacia Ripensis cu sediul la Negotin. S-a născut în 1977 la Negotin, descendent al unei familii de români timoceni, bunicii din partea tatălui fiind originari din Malainiţa, situat la câțiva kilometri nord-vest de Negotin. Părintele Bojan Aleksandrovici slujește în prima biserică ortodoxă în care limba liturgică este româna, la Malainiţa. Deocamdată doar în Iasicuva, în Bigrenica și Samarinovăţ s-au mai ridicat astfel de biserici.

În 2003, Boian Aleksandrovici a ridicat la Malainița din fonduri proprii, pe un teren aflat în proprietatea sa, prima biserică ortodoxă română din Serbia de răsărit. Urmează un conflict îndelungat cu autoritățile sârbe, care cereau demolarea lăcașului, invocând ilegalitatea acestei construcții. Un oponent vehement a lui Aleksandrovici este și Biserica Ortodoxă Sârbă care se teme să-și piardă influența în acest colț al Serbiei. Scandalul a ajuns să fie comentat în presa internațională. În aprilie 2005, incidentul a fost discutat și la adunarea Consiliului Europei. La sfârșitul anului 2006, ipodiaconul Boian Aleksandrovici, a fost condamnat la două luni de închisoare, cu suspendare.

În martie 2008 părintele a fost decorat de către ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României la Belgrad, Ion Macovei, Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Comandor, înalta distincție conferită de președintele României, Traian Băsescu. Înalta distincție a fost decernată de către București „în semn de apreciere deosebită pentru atașamentul și angajamentul său constant față de promovarea identității culturale, lingvistice și religioase a românilor din Serbia”.

„Nu puteţi propovădui cuiva învăţătura lui Dumnezeu în limba în care el n-o înţelege”

Părintele Boian Aleksandrovici a acordat un interviu pentru Gazeta de Cluj în primăvara acestui an. Acesta a vorbit despre dezideratele românilor din Valea Timocului şi relaţia lor cu Biserica Ortodoxă Sârbă. „Când este vorba de minoritatea românilor din Serbia de Răsărit şi intervenţiile statului român… mulţi spun că România face intervenţii, că România cere. Trebuie să se ştie ce cere România. România nu cere nici un lucru care nu este normal. România cere ca statul sârb să-şi aplice şi să-şi respecte propria Constituţie şi legile. Deci după teorie avem voie, dar în practică nu avem. În practică suntem încurcaţi. În practică se sperie părinţii că vor pierde lucrul dacă înscriu copiii la limba română, dar, în contră, în sate româneşti bagă limba chineză. (…)

Eu cred că nu există popor în zona asta, să spun, să încep de la Serbia, dar sunt şi pe Balcani, şi în întreaga Europă, la care i s-au făcut mai multe nedreptăţi decât poporul român. Cred că asta e. Acum îi este la cineva frică pentru că suntem mulţi. Dar pentru ce le e frică? Noi suntem popor paşnic, noi trăim în toate ţările şi nu dorim decât să ne păstrăm cultura noastră. Cum nu ne e frică că sârbii din România o să facă un stat sârb în România? Aşa şi românii din Serbia. Noi dacă nu respectam statul sârb, noi nu interveneam dinspre România şi la statul sârb să ne dea drepturi. Eu sunt primul care, ca şi cineva care conduce Biserica Ortodoxă Română în Serbia de Est, în Valea Timocului, eu aş fi primul împotriva lui cineva dacă ar vrea ceva cu forţă, cu ceva ce nu este conform legii lui Dumnezeu. Dar, vă spun, acum poate de mai multe ori apar dur, ori dau vreo declaraţie mai dură, dar gândiţi-vă, dacă sunteţi o oaie, ori trei oi înconjurate cu 300 de lupi. Păi cum? Oaia e blândă, dar trebuie să se apere cumva.

Noi nu putem să tăcem la asta ce ni se face acum. Ei spun „nu sunt români, că sunt vlahi”. Lăsaţi-ne voi pe noi, ăia care zic că sunt vlahi, nu sunt români, e treaba lor. Să nu înveţe română. Un episcop sârb s-a lăudat la o întâlnire că are 16 preoţi vlahi din cadrul episcopiei lui. Mi-am pus întrebarea „Şi? Ce-i cu asta?” Că dacă e român nu mă interesează, poate să fie arap ortodox, dar e important să slujească în limba română şi să promoveze credinţa, cultura şi limba română, a poporului unde se află. O Biserică ortodoxă care trebuie să aibă preoţi cu adevărat păstori spirituali. Trebuie să păstorească aşa cum e comunitatea asta. În cadrul culturii comunităţii. Că în statutul Bisericii Ortodoxe Sârbe scrie că preotul este dator să se îndrume în activitatea lui conform canoanelor bisericeşti şi obiceiurilor regionale”.

Diana Gabor